Reteta pentru o viata lunga: alimentatie corecta, dar si sa zambim

Mi-am luat angajamentul (fata de mine insami!) sa-mi schimb intrutotul obiceiurile alimentare, am inceput sa fac distinctia intre termeni ca vegetarian, vegan, raw vegan, sa ma hidratez cum trebuie, cat trebuie, sa merg la sala, nu pilates ca-i prea usor, kangoo jump direct, mers pe jos, program de somn, program de mese, ce mai, eram tare multumita de mine. Acest lucru se datoreaza pe de o parte cercetarilor stiintifice din medicina, neurostiinta, fizica, biologie, genetica, psihologie, iar pe de alta parte, (re)deschiderii pe care o au oamenii asupra naturii, sistemelor alternative/complementare de tratament, terapii naturiste combinate cu tehnici spirituale (ca e vorba de credinta in Dumnezeu prin rugaciuni, ori tehnici "importate" de la alte religii, budiste, taoiste, practicarea zazen, meditatiilor transcedentale etc.). Cand este vorba despre stari de rau minore care nu ne pun in pericol viata, zgarieturi, raceli care trec cu ceaiuri de lamaie, o durere de cap, o stare de tristete din cauza unei ploi de toamna... Sunt aici cu tine!", vei avea parte de afectiune, compasiune, consolare, iar pe de alta parte de sprijin instrumental: ti se vor face cumparaturile, soacra va veni sa iti gateasca, prietena cea mai buna sa-ti ude florile, sotul sa dea cu aspiratorul, colega de la serviciu sa-ti faca treaba pentru ca tu, evident, ai liber.

acum 68 luni (8 Oct 2014)

Confortul si autosuficienta sunt cele mai mari piedici in demersul catre armonizarea fizica si psihica. Si nu, nu a venit din neant aceasta dorinta de a ma informa si acumula cunostinte. In urma unor probleme de sanatate, nu neaparat grave, ci cat sa imi atraga atentia ca e nevoie de o schimbare pentru a ma vindeca, am inceput, evident, sa caut tot soiul de articole pe net despre afectiunea respectiva. Cu pasi marunti, am intrat timid in marele si ultradiscutatul domeniu care tine de nutritie. Si pentru ca informatiile erau contradictorii, mi-am cumparat carti si pentru ca tot nu ma lamuream, am ales sa fac cursuri de nutritie. Mi-am luat angajamentul (fata de mine insami!) sa-mi schimb intrutotul obiceiurile alimentare, am inceput sa fac distinctia intre termeni ca vegetarian, vegan, raw vegan, sa ma hidratez cum trebuie, cat trebuie, sa merg la sala, nu pilates ca-i prea usor, kangoo jump direct, mers pe jos, program de somn, program de mese, ce mai, eram tare multumita de mine. Erau prea multe reguli, constrangeri, presiuni, pofte de care sa tin cont si sa le fac fata. Mi-am dat seama ca am cerut prea mult de la mine dintr-o data si ca vechiurile obiceiuri amprentate in memoria corpului meu rabufneau si veneau la suprafata cu forte incredibile care ma destabilizau. Mi-am dat seama ca o schimbare profunda nu poate tine doar de corp (de soma), ci si de psihic. Cand ma gandesc la acest subiect am in vedere nu cantitatea calculata in numar de ani, ci la calitatea vietii. Ma tot uit la batranii de peste 80, 90 chiar 100 de ani care au o vivacitate impresionanta. Sunt convinsa ca au avut parte si de bune si de rele, pentru ca sunt evenimente inerente, insa ce cred eu ca-i diferentiaza pe unii de ceilalti este raportarea la evenimentele negative. Unii nu se lasa coplesiti de ele si isi gasesc motivatia de a merge mai departe, iar altii se demoralizeaza ajungand intr-o bucla lipsita de sens.

Longevitatea, aspectul exterior e adevarat ca tin si de inzestrarea gen... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro