autoritati militare si cu intervenirea statului provincial sa se conscrie si sa se militarizeze toate satele marginase cu Valahia si Moldova. Abia ajunse aceasta la constiinta taranilor valahi din Transilvania, cand la inceputul lui iulie unii tarani si nu mai putini din satele marginase, anumiti supusi de-ai lui Gregoriu de Bethlen de la Hepria, comitatul Albei Iulia, mersera la comisarul de razboiu de acolo si se rugara sa fie consemnati si ei ca soldati si luati in conscriptie. Mai multe sate se insinuara in modul amintit si din acea cauza si denegara sa mai faca domnilor lor serviciile si darurile obligate, mai ales asigurati fiind de unii si altii ca pe viitor nu vor mai plati contributiune, nu vor mai servi deloc domnilor si ce posed va fi proprietatea lor perpetua", arata publicatia Transilvania, citand prima scrisoare a germanului.

Atrocitatile Rascoalei La Alba Iulia, iobagilor li se spunea sa astepte o hotarare ulterioara, dar sa continue sa presteze servicii nobililor. Aceasta explicare cu doua intelesuri a comisarului de razboi "juca mereu in mintea taranilor incepand din iulie si august, pana ce in sfarsit la 31 a lunei octombrie se puse in frunte in satul Curechiu un anumit valah, Horia, fugit din arestul domeniului Zlatna, si facu pe tarani sa creada ca el a fost la Maiestatea sa imparatul si pe langa primirea unei cruci de aur si a unei patente, fara indoiala numai fictiva, a inteles ca inalt acelasi este invoit sa extermine toti nobilii tarii, iar ei sa fie asezati in fericita stare a acelor. Si numaidecat se aduna o ceata de oameni in amintitul comitat al Zarandului, vagabondand prin diferite localitati, mai ales insa pe unde erau curti nobiliare, nobili sau functionari dominiali. Aceasta tulburare dupa aceea in 3 si 4 noiembrie fu adusa prin stafete la cunostiinta guvernului, raportandu-se totodata ca amintitii rebeli al caror numas sta de cateva mii au ucis in Brad sapte nobili, in Criscior doi infanteristi din regimentul Orosz si do... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro