Raport MCV. De ce se grabesc autoritatile romane sa ceara ridicarea monitorizarii europene?

De altfel, dincolo de disputa legata de conducerea DNA, Comisia atrage atentia in mai multe randuri in cele 16 pagini de raport ca anul 2016 in care au loc atatea modificari la varful DNA, DIICOT, Procuraturii Generale, Inaltei Curti si CSM este anul test pentru confirmarea sau infirmarea durabilitatii si ireversibilitatii reformelor in Justitie si un prag important in functie de care poate fi luata in considerare ridicarea MCV. Documentul insista ca niciodata asupra masurilor de preventie a cazurilor de incompatibilitate si conflict de interese in achizitii publice si administratie si se opreste foarte aproape de la a recomanda direct liderilor politici sa adopte criterii stricte de integritate pentru candidatii la functii in stat pentru a preveni actele de coruptie, dar in realitate exact la acest lucru se refera.

acum 46 luni (28 Jan 2016)

Raportul Comisiei Europene in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare pe Justitie pentru anul 2015 confirma evolutiile din ultimii ani. DNA si ANI, institutii create la cererea UE, functioneaza exemplar, sistemul de justitie a facut progrese semnificative spre independenta si profesionalism sub conducerea Inaltei Curti si cu concursul mai modest al CSM, desi exista probleme serioase in sistem, de vreme ce unificarea jurisprudentei inca nu a fost realizata. Cum influenta Legislativului poate fi extrem de nociva, raportul CE conchide, asa cum se poate vedea din titlul pe care l-am ales, ca nimic nu a fost castigat definitiv inca in materie de Justitie. Si atunci, de ce se grabeste Guvernul sa ceara termene pentru ridicarea MCV cand solutia este la Bucuresti, nu la Bruxelles? In acest sens, consideram ca recunoasterea progreselor din raportul MCV ar putea fi subliniata mai clar prin introducerea unei perspective de finalizare a acestei monitorizari de catre Comisia Europeana. Potrivit aceluiasi document, reformele prevazute de MCV, inclusiv lupta impotriva coruptiei, sunt si trebuie in continuare intreprinse in primul rand pentru societatea romaneasca, dincolo de reperele stabilite prin acest mecanism de cooperare si verificare. In primul rand, nu este vorba de un "raport pozitiv" asa cum pretind toate guvernele de la Bucuresti, inca din 2007, poate cu exceptia momentului august 2012. Aceasta practica era facilitata si de un soi de abordare politic corecta din trecutul nu foarte indepartat care cerea ca si cele mai proaste evaluari sa fie imbracate intr-un limbaj pozitiv, incurajator, dar, cel putin in ultimele doua rapoarte, avem parte de un limbaj mai clar si mai coerent, care lasa putin loc rasucirii adevarulului. Iar raportul de anul acesta face inca din start o distinctie fundamentala intre institutiile Justitiei aflate in avangarda reformei - DNA, ANI, Inalta Curte - si clasa politica si partide care se folosesc de parlament si de pozitiile din administrat... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro