Georgescu, director la Serviciul imbunatatirilor funciare, a pus la dispozitia Serviciului porturilor maritime o brosura tiparita la Budapesta in anul 1917 de catre Directiunea constructiilor hidraulice din Regatul Ungar in limba germana si ungara intitulata "Planul unui canal navigabil dela Cernavoda la Constanta". In proectul de fata, canalul debuseaza in regiunea ce alcatueste nodul de linii ferate din port. Oare un alt traseu pe ultimii 30 km nu ne va da putinta de a reduce tunelul prevazut de 15 km sau de a-i micsora lungimea? De asemenea nu se arata cum se va realiza ecluza si deversorul la Dunare", scrie inginerul V. Pentru Constanta, se arata mai departe, un canal pana la Cernavoda, va fi o sursa neasemuita de viata. "Daca astazi Portul nostru lancezeste cu totul fiind lasat in urma de porturile dunarene, acesta se datoreste in primul rand lipsei de legaturi cu tara. Scurtarea drumului spre Orient, cu 400 km, pe o cale navigabila internationala de importanta Dunarei, evitarea gurilor fluviului in mod natural greu accesibile, se adaoga la argumentele ce pledeaza pentru realizarea acestui canal". Iata o scurta descriere tehnica a canalului vista de unguri: "Acolo unde fluviul Dunarei, care imprejmuieste Marea si joasa campie romana catre Sud si Sud Est, coteste deodata catre Nord, pentru ca pana la Galati sa curga aproape paralel cu tarmul apusan al Marii Negre, albia sa in unele locuri se apropie asa de tare de malul marii (deabia 45 klm) incat daca ingusta fasie de pamant n-a fost rupta de catre fluviu, aceasta se datoreste, dupa toate probabilitatile, numai structurii orografice a pamantului dobrogean. Tendinta aceasta a fluviului este evident dovedita de catre vaile a caror inaltime deasupra marii este abia de 5-10 m si a caror latime este cam ca a Dunarei (Balta Carasu). Aceste vai, adanc taiate intre dealuri, tind drept sspre mare si se apropie cam la 15 km de aceasta. Deci este usor de inteles ca, intrebuintand aceste lunci cu cheltueli relativ mici s-... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro