Procrastinarea, boala civilizatiei moderne. Psihologii explica de unde vine tendinta de a amana lucrurile importante

Procrastinarea, boala civilizatiei moderne. Psihologii explica de unde vine tendinta de a amana lucrurile importante

Tendinta de amanare ca mod de rezolvare a problemelor Tendinta de amanare este explicata de psihologi pornind de la motivatii diferite ale celor care adopta aceasta strategie comportamentala. "Lipsa de finalitate in activitate si tendinta constanta de amanare determina relatii personale si familiale tensionate si conflictuale, incapacitatea de a mentine o activitate profesionala de succes, aparitia tulburarilor afective, anxietate intensa, comportamente de risc (abuz de alimente, abuz de alcool sau droguri).

acum 100 luni (16 Dec 2015)

"Tendinta de a amana lucrurile importante se regaseste pe agenda noastra, putand afirma ca procrastinarea reprezinta boala civilizatiei moderne. In parte, datorita modului natural prin care omul se automotiveaza (ne orientam cu precadere spre activitatile care ne aduc placere si beneficii imediate, evitand sistematic contextele monotone, neinteresante sau cu beneficii orientate in viitor), dar si ca rezultat al lipsei de timp liber si suprasolicitarii individului in contextul vietii modern", explica, pentru Adevarul, psihologul Ionut Ghiugan. Tendinta de amanare ca mod de rezolvare a problemelor Tendinta de amanare este explicata de psihologi pornind de la motivatii diferite ale celor care adopta aceasta strategie comportamentala. Acestea evita confruntarea cu sarcina pentru ca au credinta ca nu au abilitatea necesara pentru a finaliza sarcina cu succes (personalitati perfectioniste care au o imagine de sine idealista privind propria performanta) sau pentru ca evalueaza nerealist contextul de viata in care apare problema (persoanele care avut in trecut experiente de esec in legatura cu sarcina respectiva)", explica psihologul. Tendinta de amanare ca strategie de motivare si "sindromul studentului" Exista persoane care amana sistematic inceperea unei activitati, considerand ca, daca isi desfasoara activitatea sub presiune, au performante mult mai bune. In aceasta situatie, sarcina de invatare este amanata pana in ultimul moment, datorita plictiselii sau lipsei de motivatie fata de o materie considerata neinteresanta sau neimportanta. Anxietatea si frustrarea resimtite in apropierea examenului activeaza capacitatea de raspuns si reprezinta mecanismul de autoreglare al persoanei respective", mai spune psihologul. Amanarea cronica si incapacitatea de a-ti organiza timpul Exista si o tendinta de amanare cronica a activitatilor, ca semn al unei trasaturi de personalitate. O astfel de personalitate se caracterizeaza prin: control slab al impulsurilor, lipsa de perseverenta... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro