"Procesul public" al familiei Bodnariu, aparata de un "avocat colectiv"
Ea este interesata fundamental de fenomenul senzational, adica de ceea ce este iesit din comun, aprecierea caracterului pozitiv sau negativ al acestuia fiind inspirata de tot felul de alte interese, fara legatura cu evenimentul in cauza. Despre Barnevernet, desi este o institutie publica, sau poate tocmai de aceea, am putea spune ca "Tace si face", fara sa vina cu tot felul de "lamuriri" si justificari, care mai degraba ar acuza decat ar scuza, asa cum se petrec lucrurile pe la noi, in destule situatii. De altfel, nu este exclus ca la acest Proces colectiv sa participe si diferentele - ajunse diferende - dintre Duhul Sfant si Sfantul Spirit, diferente si diferende care par sa fie prezente nu atat in Ceruri, cat mai ales pe Pamant.
>
Ferestrele de la cladirile publice nu au perdele, incat poti vedea tot ce se afla inauntru, mobila si oameni. Cu cele doua informatii, oricat de vagi ar fi ele, ramai surprins sa afli ca in Norvegia s-a petrecut un fenomen care strabate paralelele si meridianele Lumii.
Ca si in alte situatii, avem si aici tot felul de informatii, dar ne lipseste informatia esentiala. Adica, nu stim: care sunt motivele reale pentru care copiii au fost preluati, ca doar nu au fost nici furati si nici sechestrati (!?). Informatiile care au intrat in circuit au o singura sursa, adica vocea familiei, care este si a co-religionarilor acelei familii, fiind vorba aici de neoprotestanti penticostali. Inainte de acest eveniment din viata familiei Bodnariu, au mai fost preluati si alti copii romani din Norvegia, de catre aceeasi institutie, dar nu s-a creat niciun fel de valva in jurul acelor situatii. Sintetizand, am putea spune ca este vorba, in cazul in speta, de un Proces, dar unul care nu se petrece in tribunal, ci devine un proces public, care capata si un caracter politic, respectiv geopolitic.
Avocatul este un Avocat colectiv si el se compune din familia Bodnariu, co-religionarii lor, solidari intre ei dincolo de natura problemelor cu care se confrunta in viata, dupa care mai vine si "restul lumii", nemultumita din cu totul alte motive decat cele aflate in cauza.. Numai ca acest avocat este intrat in conflict cu propria lui tara, unde nu mai are dreptul de a profesa avocatura, incat opinia lui pleaca din aceeasi unica sursa care este vocea familiei si a co-religionarilor. Pornita din Oslo (numit anterior Christiania) unda de soc informationala ajunge, desigur, si la Bucuresti. O voce individuala chiar mai "inspirata" considera ca insusi presedintele Klaus Iohannis ar trebui sa intervina "personal" in aceasta situatie "scandaloasa", invocandu-se aici, ca argument, - care este un pseudo-argument -, faptul ca dansul nu are copii. Ea este interesata fund... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro