Istoricul aradean Antoniu Martin afirma ca la baza miscarii "Crucii cu Trandafir" au stat in principal trei manifeste aparute, la inceputul secolului al XVII-lea, la Cassel si la Strasbourg, "Rasunetul Fraternitatii", "Marturisirea Fratilor Rozei-Cruce" si "Nuntirea Chimica a lui Christian Rosenkreutz", toate adresate savantilor europeni ai vremii. Unii exegeti includ miscarea rozicruciana intr-o traditie ezoterica ce a inceput cu misticismul arab si a fost vehiculata de catre Cavalerii Templieri. Detinand o simbolistica ce recurge la arhetipuri ale inconstientului colectiv, mitul rozicrucian isi mentine forta de atractie si in zilele noastre. Ordinul Crucii cu Trandafir a postulat, in esenta, crearea unui singure religii, care sa reprezinte premiza "statului universal" condus de catre o elita a spiritului si a mintii, formata din acei misteriosi , care, potrivit misticii miscarii, au intervenit si vor interveni in istoria omenirii in momentele cruciale pentru destinul acesteia", spune istoricul aradean.

Antoniu Martin mai precizeaza ca, potrivit unor cercetatori de data recenta (Tudor Salagean, Radu Cernatescu sau Stefan Masu), ideile promovate de rozicrucieni s-au raspandit foarte rapid si in Transilvania, unde se poate identifica, din aceasta perspectiva, un fenomen de sincronicitate cu vestul si centrul Europei.

"Se cunosc astazi implicatiile politico-militare ale Reformei protestante in zona Europei Centrale si de Est, la care a participat activ si elita intelectuala si politica din Transilvania. Principatul Transilvaniei s-a afirmat, in acel context, ca o zona extrem de interesanta pentru numerosi invatati europeni, de factura protestanta, cu inflexiuni rozicruciene, care au gasit aici protectie si sprijin din partea principelui Gabriel Bethlen. Este cazul lui Johan Heinrich Alsted, unul dintre cei mai reprezentativi eruditi rozicrucieni, care a devenit si rector al institutiei amintite", mai specifica... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro