Presedinta UNJR: salarii ca in Guvern pentru judecatori si drepturi ca in Elvetia pentru inculpati, unde identitatea le e protejata cu cearsafuri albe

Presedinta UNJR: salarii ca in Guvern pentru judecatori si drepturi ca in Elvetia pentru inculpati, unde identitatea le e protejata cu cearsafuri albe

Judecatorii ar trebui sa castige salarii similare cu functionarii din Guvern, identitatea inculpatilor persoane publice ar trebui protejata de expunerea mediatica excesiva, iar Parchetele ar trebui sa comunice presei pe langa inceperea urmaririi penale si eventualele solutii de clasare, sunt cateva dintre punctele atinse de Dana Garbovan, judecatoare la Curtea de Apel Cluj si presedinta UNJR, in interviul acordat "Adevarul" pe marginea Memoramdumului pentru Justitie. Notiunea de "justitie" in conceptia opiniei publice este insa influentata de modul in care presa prezinta acest domeniu, de aceea evaluarea rezultatelor trebuie sa inceapa de la asocierea pe care presa o face termenului de justitie. Toate actiunile acestora au fost insotite de comunicate de presa ce furnizau informatii uneori detaliate din dosar, exista apoi scurgeri "pe surse" de informatii din dosare, imagini cu persoanele anchetate, unele purtand catuse, dezbateri televizate aprinse inclusiv pe acte si probe din dosar care, la faza de urmarire penala, sunt nepublice. http://www.post-gazette.com/news/state/2013/05/07/Orie-Melvin-sister-guilty-of-corruption-put-on-house-arrest/stories/201305070235 http://www.dailymail.co.uk/news/article-2322143/Joan-Orie-Melvin-convicted-corruption-ordered-send-signed-photo-apology-500-Pennsylvania-judges.html Acest exemplu este graitor pentru ca reflecta o diferenta semnificativa de mentalitate, in functie de modul in care o astfel de imagine este reflectata: in Romania incatusarea oamenilor prezumati nevinovati a devenit un fapt normal, dar intr-un stat cladit pe respectul fata de libertate si drepturile fiecarui individ ea este privita ca o pedeapsa aplicata unei persoane condamnate definitiv. Un judecator de la Curtea de Apel castiga 9.500 de lei Adevarul: Memorandumul se refera pe de o parte la subfinantarea sistemului, iar pe de alta parte la "remunerarea corespunzatoare" in sistemul judiciar" si la inlaturarea imediata a discriminarilor in materie salariala." Acestia nu au un program de munca fix, astfel incat nu li se platesc ore suplimentare, in conditiile in care judecatorii si grefierii de la fond lucreaza cate 10-12 ore pe zi, de multe ori si in zilele libere si de sarbatoare. Prin comparatie, indemnizatia unui judecator de judecatorie este intre 3.500-7.000 lei in functie de vechime, iar a unui judecator de Curte de Apel cu 15 ani vechime este in jur de 9.500 lei. Mai departe, daca ne raportam la munca desfasurata de un judecator, vom vedea ca suma acordata de stat pentru salariul unui judecator de fond pe dosar solutionat este sub 100 de lei, mai putin de jumatate din minimul alocat ca onorariu unui avocat din oficiu. Ar fi interesant de aflat de unde provine o astfel de perceptie, in conditiile in care, cel putin in materie penala, numeroasele decizii de neconstitutionalitate privind noile coduri au creat dificultati serioase in practica in aplicarea acestora, cuvantul "satisfactie" fiind departe de realitate. Parchetele ar trebui sa comunice si solutiile de achitare Adevarul: In preambulul memorandumului se vorbeste despre "mutarea actului de judecata din instante in spatiul public prin expunerea mediatica excesiva a persoanelor arestate preventiv, a scurgerilor de informatii repetate de la parchete, neurmate de anchete serioase si prin informarea incompleta a publicului in anchetele penale, fiind omise solutiile favorabile persoanelor acuzate". A comunica doar hotararile de condamnare inseamna a desconsidera, pe de-o parte, hotararile de achitare si, pe de alta parte, a incalca prezumtia de nevinovatie, lasand publicului impresia creata de informatia transmisa prin ultimul comunicat oficial de presa.

acum 42 luni (29 Sep 2016)

Judecatorii ar trebui sa castige salarii similare cu functionarii din Guvern, identitatea inculpatilor persoane publice ar trebui protejata de expunerea mediatica excesiva, iar Parchetele ar trebui sa comunice presei pe langa inceperea urmaririi penale si eventualele solutii de clasare, sunt cateva dintre punctele atinse de Dana Garbovan, judecatoare la Curtea de Apel Cluj si presedinta UNJR, in interviul acordat "Adevarul" pe marginea Memoramdumului pentru Justitie.

"O justitie eficienta, moderna si de calitate", acesta este obiectivul "Memorandumului privind justitia", adoptat de Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) la inceputul lunii septembrie. Conform UNJR, pana in dimineata zilei de 14 septembrie, 5 curti de apel, 17 tribunale si 44 de judecatorii au adoptat Memorandumul. Au mai semnat documentul si 3 parchete de pe langa curti de apel, 8 parchete de pe langa tribunale si 14 parchete de pe langa judecatorii. Subfinantarea sistemului de justitie, nerespectarea dreptului la imagine al inculpatilor, nemultumirile legate de MCV, lamurirea problemei agentilor SRI infiltrati in magistratura sunt cateva dintre problemele puse pe tapet de judecatori. Notiunea de "justitie" in conceptia opiniei publice este insa influentata de modul in care presa prezinta acest domeniu, de aceea evaluarea rezultatelor trebuie sa inceapa de la asocierea pe care presa o face termenului de justitie. Chiar daca Constitutia spune expres ca justitia este infaptuita de catre instante si judecatori, de o buna perioada de timp presa a asociat activitatea din domeniul anticoruptiei cu infaptuirea justitiei. Mai mult, criticile privind modul de actiune al Directiei Nationale Anticoruptie au fost calificate uneori ca fiind "atacuri la justitie", fapt ce a intarit aceasta asociere. De aceea, in evaluarea acestei caderi abrupte a increderii in justitie nu poti sa faci abstractie de modul de actiune al DNA din ultimul an. O scadere atat de brusca, intr-un singur ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro