Povestile marinarilor din flota de pescuit oceanic: "Am mancat atata peste, ca nu stiu cum de nu mi-au crescut solzi"

Povestile marinarilor din flota de pescuit oceanic:

Nava Dorna FOTO marinarii.ro Marinarul-scriitor Un fost inginer tehnolog, Traian Dobre, de 74 de ani, a descoperit recent ca, pe langa darul povestirii, are si darul scrierii si asa s-a apucat, dintr-o gluma, sa puna pe hartie intamplari hazlii, altele cu gust amar, din perioada in care a navigat pe navele din flota de pescuit oceanic. Cand temperatura trecea de 30 de grade Celsius, marinarii aveau ratie de 250 de mililitri de persoana. Inchipuiti-va un baietan de 62 de kilograme cat aveam cum ridica o lopata speciala, cu o capacitate de 10 - 15 kilograme, plina cu peste, pe care o aruncam pe banda, care avea 1,4 metri inaltime de la podea, fiind atent si la miscarile haotice ale navei", rememoreaza Traian Dobre. Scoteai 60 de tone si prelucrai doar o mica parte, pentru ca pe urma intra in faza de alterare si ori il dadeai la faina de peste, ori il aruncai in ocean", spune inginerul tehnolog. Pestele ajungea de pe navele Intreprinderii de Pescuit Oceanic (IPO) la fabricile de prelucrare din Tulcea, Sulina, Galati, Braila sau Bucuresti, care si-au incetat activitatea dupa ce a disparut si flota de pescuit oceanic. De ce s-a scufundat flota de pescuit oceanic a Romaniei Simion Nicolaev, directorul Institutului National de Cercetare si Dezvoltare Marina, spune ca o parte din navele care alcatuiau flota de pescuit oceanic a Romaniei au fost trimise prin diferite zone ale lumii, prin contracte paguboase pentru statul roman si au ramas acolo in contul datoriilor pe care firmele le aveau catre straini.

acum 62 luni (11 Apr 2016)

O intalnire cu marinarii din fosta flota de pescuit oceanic este o aventura. Povestilor lor incep si se termina cu marea si oceanul si nu inteleg viata fara apa si fara mirosul de peste. Constantin Simion (66 de ani) a fost comandant pe toate navele din flota noastra de pescuit oceanic. Absolvent al Scolii Superioare de Marina, unde a intampinat o concurenta acerba, fiind 11 candidati pe un loc, a ales pescuitul oceanic si nu alta ramura a flotei, chiar daca si ulterior a fost curtat de NAVROM. "Flota noastra era pe locul trei in lume la cantitatea de peste scoasa. In urma cu peste patru decenii, la inceputul anilor '70, navele din flota noastra ajungeau la Cercul Polar de Nord, in zona Labrador. "De aici pescuiam cod de gheata si sebastra, pesti foarte buni si foarte scumpi. Romanii nu prea cunosteau astfel de specii pentru ca nu apucau sa ajunga pe piata.

Este adevarat, cantitatea prinsa era si foarte mica, de cateva sute de tone, iar riscurile erau foarte mari. Prova navei, la randul ei, era construita astfel incat sa sparga gheata, care crapa imediat", rememoreaza fostul lup de mare. Apoi, navele flotei de pescuit oceanic au mers in ape mai calde, dupa ce, in anul 1973, s-au delimitat zonele economice ale marilor si oceanelor si canadienii nu au mai permis vaselor straine sa mai pescuiasca din zona lor. Asa navele noastre au pus stapanire pe Sudul Africii, de unde se pescuiau in special merluciul si macroul. Icre la galeata Pe toate navele, plitele erau pe punte, gata oricand sa primeasca pesti proaspeti, alesi pe spranceana, care reprezentau principalul fel de mancare al oricarui marinar. La mare trecere erau si icrele din cod de gheata care, spune el, sunt mult mai bune decat cele de stiuca. "Din bormasina facusera un fel de mixer si asa se pregateau icrele, in galeti. El spune ca navele noastre erau dotate cu aparatura moderna de prelucrat pestele. "La un moment dat, schimburile de echipaj se faceau cu avionul si nu aveai cum sa aduci multe produse. Le ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro