Povestile iernilor de cosmar ale romanilor. Iadul alb din 1880 - Dunarea a fost inghetata 101 zile. In 1954, "Marele Viscol" a facut prapad in Bucuresti
In iernile geroase, lacul de acumulare de la Bicaz, al doilea lac artificial din Romania, prinde a ingheta incepand din amonte, de la varsarea raurilor Bistrita si Bistricioara, de unde se extinde inspre zona barajului. In faza maxima de inghet, podul de gheata masoara o grosime care variaza intre 40 si 60 de centimetri in zona de la coada lacului si 10-15 centimetri aproape de baraj. Chiar daca nu a cunoscut de prea multe ori ce inseamna "cod rosu de ninsori", precum alte judete care si in aceste zile s-au aflat sub povara acestei avertizari meteo, Oltul a avut iernile sale afurisite, dintre care de referinta au ramas cele de la inceputul anilor '50 si, mai nou, iarna '86-'87. Cele mai afectate au fost localitatile din zona de campie, sute de sate cu zeci de mii de oameni fiind izolate, fara curent electric, alimente, apa si medicamente. Zeci de autovehicule blocate pe drumurile judetene si oameni salvati din ghearele gerului Locuitorii din zona de sud a judetului Mehedinti au avut parte in 2009 de cea mai grea iarna de dupa 1989. In 1907, termometrele coborau la - 27 de grade Celsius, iar in 1954, stratul de zapada depasea un metru Februarie 1954 a fost, pentru Pitesti, cea mai grea luna de iarna, chiar daca recordul negativ de temperatura fost inregistrat mult mai devreme, la inceputul secolului trecut. Brailenii au vie in memorie iarna cu nameti cat casa din 2012 In ultimii 30 - 40 de ani, cea mai cumplita iarna care s-a abatut asupra judetului Braila a fost consemnata in 2012, cand mai multe sate din partea de vest a judetului au fost literalmente pe punctul de a fi ingropate in nameti. Troienele lui 1985, cand Ceausescu a interzis circulatia masinilor private in Cluj Clujeanul Ucu Bodiceanu de la Casa Municipala de Cultura, un pasionat organizator de expozitii despre frumusetile de odinioara ale orasului, povesteste ca iarna anului 1985 a fost una crunta.
Cum a ramas Capitala incrustata in gheata in anul 1954 De-a lungul ultimului secol, in Bucuresti au fost ierni foarte friguroase, dar si zile in care a nins atat de mult incat oamenii au fost nevoiti sa iasa inarmati cu lopeti pentru a face carari. In iarna acestui an, chiar in noaptea de Revelion a inceput sa ninga puternic si pana dimineata strazile orasului au fost acoperite de un strat gros de zapada. Atunci, un numar impresionant de bucuresteni s-au mobilizat si au iesit pe strazi inarmati cu lopeti pentru a le da o mana de ajutor autoritatilor. Cum au infruntat "Marele Viscol", din februarie 1954, deportatii banateni din Baragan In anul 1954, Romania a fost lovita de cel mai aprig viscol din istorie. Bucurestiul, precum si alte zeci de orase din tara au fost pur si simplu acoperite de zapada. La 100 kilometri de Capitala, in Fundata, oamenii discolati de regimul comunist din Banat, au fost nevoiti sa indure capricioasa iarna din acel an in bordeie de paie si pamant. "Marele Viscol" a facut prapad La inceputul lunii februarie 1954, Romania a fost lovita de un viscol napraznic. Pret de cateva zile, vantul a batut cu putere, a nins abundent, iar temperaturile au scazut drastic, ajungand sa depaseasca -25 de grade Celsius. Cel mai afectat oras a fost Bucurestiul, unde nametii au depasit chiar si 5 metri inaltime, acoperind zeci de locuinte. Armata si jandarmii au fost alaturi de cetatenii transformati de iarna napraznica in sinistrati. Constanta a fost o mica Siberie In fotografiile vechi, pastrate de colectionari, vedem munti de zapada, sine de tren inzapezite si vapoare acoperite cu gheata ancorand in Portul Constanta. La Constanta si Braila sau semnalat minus 25 de grade in 1929, la Sulina minus 25,6 grade Celsius in 1929, la Tulcea minus 25,4 grade Celsius in 1911, Calarasi minus 24,7 grade Celsius in 1929, Cernavoda minus 24,6 grade Celsius in 1954, Harsova minus 23,6 grade Celsius in 1954. Cele mai grele ierni din judetul Arad, in 1973 si 2003 Una dintre ce... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro