Povesti din Pata Rat, cel mai rusinos loc al Clujului: Noi suntem mai multe triburi. Nu relationam unii cu altii

Povesti din Pata Rat, cel mai rusinos loc al Clujului: Noi suntem mai multe triburi. Nu relationam unii cu altii

O harta ilustrativa FOTO autorii cartii "Pata" In partea de inceput - "Pata - tematica si abordare", semnata de Adrian Dohotaru si Eniko Vincze, se precizeaza motivatia cercetarii: "Cartea este oglinda a diverselor initiative civice trans-etnice pentru drepturile omului si dreptate sociala, precum si impotriva rasismului care urmaresc deghetoizarea si impunerea unor politici locale si centrale menite sa asigure drepturile locative ale tuturor cetatenilor si in mod particular ale categoriilor marginalizate". Este colonia de pe strada Cantonului, constituita de-a lungul a doua decenii in urma evacuarilor din diverse zone ale Clujului si amplasarii familiilor evacuate in aceasta zona de catre autoritati, dar si ca rezultat al asezarii pe aceasta strada a multor familii care nu gasesc resurse de trai accesibile in alta parte si sunt persoane fara adapost. A observat ca acolo exista o nostalgie pentru perioada de dinainte de 89 si nu e legata de dictator, ci de faptul ca atunci oamenii "aveau o protectie sociala care era reala, loc de munca, locuinta". Protest la Pata Rat FOTO Nicolae Friess, in cartea "Pata" Va prezentam mai jos cateva pasaje din interviurile luate de editorii cartii locuitorilor de la Pata Rat, dar si pasaje din ce cred cercetatorii despre colonia de la marginea orasului de cinci stele: LOCUITORI DIN PATA RAT Ernest Creta, caruia oamenii ii zic Nea Titi, intervievat in 2012: "Am umblat mult si atunci pentru oameni. Problema lor e ca nu pot construi locuinte legal, in ciuda faptului ca terenul este detinut in buna masura de fundatie, pentru ca terenul este trecut in planul urbanistic ca fiind industrial" Hajnalka Harbula, membra a echipei SPAREX, diretcor executiv al este absolventa a masteratului Fundatiei Desire pentru Deschidere si Reflectie Sociala: "Vorbim de oameni a caror soarta nu intereseaza, de fapt, aproape pe nimeni. Stii poate ca vara trecuta au fost adusi niste studenti de la Academia de Arta din Cluj, care au pictat zidul, ajuns astfel un care nu mai poate fi distrus" Eniko Vincze: "Simbolismul deseurilor aruncate se asociaza cu oamenii care locuiesc in apropierea gropii de gunoi, in timp ce mirosul si murdaria aferente mediului toxic se corporalizeaza, iar stigma mediului devine element al auto- si hetero-identificarii locatarilor zonei".

acum 40 luni (22 Nov 2016)

Este unul dintre editorii cartii "Pata" alaturi de directorul executiv al Fundatiei Desire Cluj (functioneaza ca o platforma de actiune pentru intelectuali, artisti, activisti si civili), Hajnalka Harbula, si universitarul Eniko Vincze de la UBB.

Volumul, aparut de cateva saptamani la Editura Efes, este o cercetare antropologica din cadrul unui proiect numit SPAREX, finantat printr-un program national.

Cartea spune cum s-a format colonia Pata Rat la sfarsitul anilor 60 si cum a ajuns azi sa cuprinda patru zone numite Dallas, Cantonului, Colina Verde si zona Rampei. Editorii au cuprins si povestile oamenilor care locuiesc acolo, alaturi de interviuri cu cercetatori si activisti pentru drepturile omului.

O harta ilustrativa FOTO autorii cartii "Pata"

In partea de inceput - "Pata - tematica si abordare", semnata de Adrian Dohotaru si Eniko Vincze, se precizeaza motivatia cercetarii:

"Cartea este oglinda a diverselor initiative civice trans-etnice pentru drepturile omului si dreptate sociala, precum si impotriva rasismului care urmaresc deghetoizarea si impunerea unor politici locale si centrale menite sa asigure drepturile locative ale tuturor cetatenilor si in mod particular ale categoriilor marginalizate".

Tot acolo, editorii cartii rezuma istoricul coloniei, pe care-l vor detalia ulterior pe zeci de pagini:

"Zona de locuire marginalizata Pata Rat din Cluj-Napoca include patru cazuri cu istorii si situatii actuale diferite. E colonia Dallas si colonia plasata pe rampa de gunoi, formate incepand cu anii '60-'70, dar extinse dupa 1990 datorita cresterii numarului persoanelor saracite care se stabilesc aici in cautarea unor surse de venit si a unei locuiri accesibile, dar din pacate inadecvate. Este colonia de pe strada Cantonului, constituita de-a lungul a doua decenii in urma evacuarilor din diverse zone ale Clujului si amplasarii familiilor evacuate in aceasta zona de catre autoritati, dar ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro