Povestea unei descoperiri arheologice epocale: ucigasii de mamuti care au trait acum 120.000 de ani

Povestea unei descoperiri arheologice epocale: ucigasii de mamuti care au trait acum 120.000 de ani

Au venit oameni din strainatate si au vazut fildesul de la muzeul de arheologie din Saveni, si au spus ca nici la celebra Mamoth Cave din Statele Unite, nu au mai vazut un fildes atat de mare si bine pastrat, ca acesta", spune muzeogaful Emil Caranica, de la muzeul de arheologie din Saveni, acolo unde se afla expus cel mai mare fildes de mamut din zona central -estica a Europei. Fildes de mamut de la Muzeul Judetetan de Istorie Botosani Mare parte din oasele de mamut de la Ripiceni au fost expuse la muzeul din Saveni, dar si la Muzeul Judetean din Botosani, unde se afla mai multi fildesi si resturi de oase. Locuinta paravan a vanatorilor recostituire in lucrarea lui Alexandru Paunescu "Ripiceni-IZvor: paleolitic si mezolitic, studiu monografic" "Peretii-paravan atingeau, se pare, o inaltime de circa 1,60-2,00 metri si erau formati din oase mari, fildesi de mamut si, probabil, bete groase de conifere fixate la baza cu pietre de calcar, pamant si molari de mamut, peste care se asterneau, banuim, piei de animale.

acum 108 luni (5 Mar 2015)

Si astazi apele involburate arunca pe tarmurile Basarabiei si ale Romaniei ramasite vechi ale uneltelor folosite de primii oameni. In locul satelor, a carierei de piatra si a campurilor cu porumb, acum 120.000 de ani pamanturile de la Ripiceni erau o stepa intinsa, acoperita cu loess, pe malurile Prutului. Campiile erau strabatute de uriasii acelor vremuri, mamutii lanosii, gigantii stramosi ai elefantului, dar si de cerbii giganti, rinoceri, sau zimbri. Turmele erau pandite de tigrii cu dintii sabie, dar si de un pradator mult mai eficient si mai tenace: omul de Neanderthal. Cea mai mare tabara a vanatorilor de mamuti din estul Europei Inca din anul 1902, malurile de la Ripiceni au fost cercetate cu interes de pionierii arheologiei din Romania. In perioada interbelica, Nicolae Morosani a studiat pestera care se afla si astazi pe un liman al Prutului, in punctul "la Izvor", denumit dupa locul de unde izvora marele rau, situat in apropierea Ripicenului. Paunescu, in 20 de ani de sapaturi, a reusit sa scoata la iveala una dintre cele mai mari tabere de vanatori de mamuti de acum 120.000 de ani.

Sapaturile arheologice de la Ripiceni in 1977 Descoperirile au continuat cu ramasite ale culturilor vechi umane intinse pe o perioada de 100.000 de ani, cu 16 nivele de locuire. De altfel, arheologul Alexandru Paunescu, dupa ce a terminat in 1981 cercetarile a spus ca sunt printre cele mai importante descoperiri preistorice, din estul si centrul Europei. "Prin intinderea si succesiunea numeroaselor dovezi de locuire si bogatia materialului, asezarea de la Ripiceni Izvor, ale carei sedimente se inscriu pe o grosime de circa 12-13 metri, reprezinta una dintre cele mai importante statiuni paleolitice din Romania si poate chiar din intreaga zona Europei de est si de est-centrala", preciza Paunescu in lucrarea sa "Ripiceni-Izvor: paleolitic si mezolitic: studiu monografic" din anul 1993.

Fildes si oase de mamut la Muzeul de Arheologie din Saveni Practic... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro