Povestea ultimilor landleri, germanii deportati in Romania pentru ca au refuzat sa accepte religia catolica
Renate Kober, de la Parohia Evanghelica din cartierul sibian Turnisor, este, alaturi de familie, printre ultimii landleri care mai pot fi gasiti astazi in Sibiu si in alte doua localitati din judet. Deportarea celor peste 800 de persoane, dintre care in jur de 200 din Carintia, a fost mascata sub denumirea germana de "Transmigration", ramasa in istorie sub denumirea de "Karolinische Transmigration".
Renate Kober, de la Parohia Evanghelica din cartierul sibian Turnisor, este, alaturi de familie, printre ultimii landleri care mai pot fi gasiti astazi in Sibiu si in alte doua localitati din judet. Potrivit Renatei Kober, denumirea de landler are o conotatie regionala, desemnand locul de origine al acestora, in germana "Land", denumirea unei regiuni istorice cuprinse intre Wels, Gmunden si Vocklabruck. Istoria lor incepe pe 9 iulie 1737 cand, sub domnia lui Carol al VI-lea, din tinuturile din Austria aflate sub dominatia Casei de Habsburg au fost deportati in Transilvania protestantii, fosti catolici care trecusera la confesiunea evanghelica lutherana. Initial, actiunea de deportare a fost conceputa numai ca o masura de disuasiune, fapt pentru care in prima faza au fost exilati numai capii familiilor lutherane cu cea mai mare influenta in regiune. Deportarea celor peste 800 de persoane, dintre care in jur de 200 din Carintia, a fost mascata sub denumirea germana de "Transmigration", ramasa in istorie sub denumirea de "Karolinische Transmigration". Istoria a consemnat faptul ca 624 de deportati, din care jumatate copii, proveneau din parohiile Goisern, Hallstatt, Laufen si Ischl. Nu au avut dreptul sa ia cu ei decat un "butoias" cu lucrurile proprii, care s-a putut incarca pe corabie, si au primit o suma de bani, ca avans pentru lichidarea proprietatilor lor, ce urma sa fie facuta de autoritati. Stabiliti in Turnisor, Cristian si Apoldu de Sus Potrivit sursei citate, ravagiile ciumei abatute asupra Transilvaniei in 1738 si ale razboiului austriaco-turc din 1736-1739, culminand cu moartea imparatului in 1740, au stopat pe moment transmigratia, care s-a intetit insa sub domnia imparatesei Maria Terezia. Au urmat doua valuri mari, 1752-1757, 1773-1776, cand au fost deportati alti 3.000 de "eretici" din "lande ob der Enns din Karnten7 si "Steiermark". In anii '50 au fost deportati in special locuitori din Austria Superioara, pentru ca in anii '70 sa mai fie deportati 17... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro