O parte din aceste povesti, 49 la numar, au fost culese si incluse intr-o antologie de profesorul de istorie Daniel Dieaconu. "Legendele si povestile de la muntele Ceahlau au fost create de munteanul pe care Alecu Russo il credita cu acel specific in general comunitatile montane si culese si publicate inca din prima jumatate a veacului al XIX-lea, spiritul romantic indemnand o generatie de exceptie (cea pasoptista) sa strabata tara, sa cutreiere muntii, sa poposeasca la focuri de stane sau la nunti si sezatori taranesti, sa asculte, sa priveasca si sa scrie apoi", spune profesorul doctor in istorie. Una din legendele Ceahlaului este cea legata de formatiunea stancoasa denumita Stanile, peisaj salbatic ce poate fi admirat de cei care urca muntele pe unul din cele 7 trasee turistice. Stanila era "nevarstnic", iar fratii sai murisera inainte ca mama lor sa-i vada insurati "Li se spuneau ai lui Stanila, caci erau inalti si vanjosi ca niste stane de piatra. Conform legendei, mezinul familiei s-a tocmit sluga la un arendas grec, pe nume Hagi-Paraschiv, de pe mosia Hangu a manastirii Buhalnita. Pentru ca mostenise mestesugul de la tatal sau, Stanila a fost trimis sa stea cu oile, dar avea si el 20 de capete de ovine pe care le alaturase turmei grecului. Dragostea pentru fata grecului bogat Arendasul grec avea trei fete, iar Stanila s-a indragostit de cea mai mica dintre ele, dar nu indraznea sa "ridice ochii spre odrasla bogatului grec". Pentru a o indupleca pe fata indragostita, care plangea de dorul lui Stanila, grecul a pus la cale o strategie care sa-i taie avantul flacaului. Parasi flacaul curtea si se intoarse in satucul sau, cu singura sa avere, cele 20 de oi. Isi pusese in cap sa caute una dintre comorile despre care spuneau batranii ca au fost ascunse pe Ceahlau si s-a apucat de sapat undeva la capatul jgheabului, sub gardul de stanci ce se intindea pana sus pe tapsan" Povestea spune ca Stanila tot sapa, dar nu dadea de urma comorii. Cand era cuprins de deznadejd... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro