Portretul unui colectionar de arta

General de brigada, inginer mecanic, licentiat in litere, Vasile Parizescu este cunoscut mai ales ca pictor si unul dintre cei mai mari colectionari de arta, fiind si presedintele si fondatorul Societatii Colectionarilor din Romania. Dupa o asteptare de vreun sfert de ora care i-a dat prilejul lui Vasile Parizescu sa admire interiorul casei lui Calinescu, cu obiecte de arta de o mare frumusete si valoare - carti, tablouri, covoare si tapiserii foarte vechi -, tocmai cand militarul din el se pregatea sa plece considerand intarzierea neacceptabila, a aparut si George Calinescu. Cand intri in el, ai senzatia ca te afli intr-o galerie de arta, unde fiecare obiect, fie ca este o amfora romana din secolul II, o sculptura a zeului Narcis, o miniatura de Durer, un ceas Bidermayer de la 1830 sau niste draperii din casmir indian cu o vechime de 260 de ani, are o istorie fascinanta in spate, unde timpul si spatiul dispar, lumea contemporana pare undeva departe, iar tu, vizitatorul, pasesti cu sfiala pe un covor de 200 de ani, nemastiind incotro sa te uiti pentru a cuprinde totul.

acum 88 luni (25 May 2016)

General de brigada, inginer mecanic, licentiat in litere, Vasile Parizescu este cunoscut mai ales ca pictor si unul dintre cei mai mari colectionari de arta, fiind si presedintele si fondatorul Societatii Colectionarilor din Romania.

Cu multi ani in urma ma intersectasem cu un alt mare colectionar care ma impresionase prin pasiunea lui pentru arta, Dan Nasta, un om care isi sacrifica existenta materiala, traind mai mult decat modest, doar pentru a se inconjura de obiecte de mare frumusete si cu un istoric fabulos in spate.

Acum, Vasile Parizescu m-a surprins inainte de a patrunde - recunosc cu sfiala, dar si o mare curiozitate - in casa muzeu in care locuieste, intrebandu-ma la telefon cum sa ma astepte imbracat. A adaugat imediat, oarecum amuzat de tacerea mea, daca este cazul sa-si puna tinuta cu care iese la expozitii sau sa ma astepte cu papionul si sacoul cu care obisnuieste sa stea in casa. Si asa ne-am si cunoscut, acasa la el, unde am fost invitata inca de la inceput sa ma asez intr-un balansoar din 1830! Era, se pare, destinat pentru Belle Arte, profesorii sai din scoala, Ion Popescu Negreni si Costel Nicolaevici, chemandu-l pe tatal lui Vasile Parizescu si spunandu-i ca baiatul are talent si ar fi bine sa-l incurajeze sa urmeze o cariera in arte plastice.

Situatia financiara a familiei, cand a venit momentul admiterii la facultate, se schimbase prin darea afara din armata a tatalui si incadrarea lui ca muncitor la Intreprinderea Franco-Romana din Braila, l-a determinat sa urmeze Scoala Militara de Artilerie de la Pitesti, pe care o absolva in 1947. In paralel, se va inscrie si la Facultatea de Litere si Filosofie din Bucuresti pe care o finalizeaza in 1949 cu lucrarea de licenta "Filosofia in poezia lui Eminescu.". In acelasi an intra si la Academia Tehnica Militara, Facultatea mecanica de tancuri si automobile, care-i aduce specializarea de inginer mecanic.

Licenta in litere cu teza despre Eminescu a fost insa nu numai ... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro