Monica Iacob Ridzi scrie despre poezie ca este "emotie si gand", reprezentand gandurile din primele zile dupa ce a fost incarcerata la Spitalul Penitenciar Jilava. De atunci am scris sute de pagini: poezie, proza, cererea de gratiere, gandurile mele...", scrie Monica Iacob Ridzi pe blogul sau, unde a publicat poezia. Fostul ministru adauga, totodata, ca scrisul este un mijloc de evadare si o face sa se simta mai aproape de familie. Asa reusesc sa

si sa ma simt aproape de copiii mei, de sotul meu, de familia mea. Ea mentioneaza ca nu si-a pierdut speranta: "Asa au trecut 120 de zile in care nu am incetat sa sper ca in Romania anului 2015 voi gasi, la cel mai inalt nivel, omenia care ne-a lipsit in ultimii 10 ani. "Poezie despre viata" este scrisa de mana, pe doua pagini, are zece strofe de patru sau sase versuri, in care Monica Iacob Ridzi vorbeste despre condamnarea sa, despre dragostea pe care le-o poarta celor doi copii, care o fac sa reziste, despre boala si durerile pe care le indura.

"Nu a contat ca sunt un om drept / Ca niciun leu nu am luat / Ca nimeni nimic nu mi-a dat / Ca atributiile mi le-am respectat / (...)/ Nu a contat ca sunt un om nevinovat / Nu a contat ca sunt un om bolnav / Nu a contat ca doi copii mici raman fara mama / (...) Gandul imi zboara spre cei doi copii ai mei / Cei doi ingerasi, Maria si Andrei. / Cu gandul la ei incerc sa rezist / Desi inima-mi plange si sufletul imi este trist / Ma simt tot mai rau, slabita, fara puteri / Imi vine sa plang, am mari dureri /Incerc sa rezist, dar imi e foarte greu / Daca voi muri ma rog ca de cei doi copii sa aiba grija Dumnezeu", sunt alte doua strofe din poezia lui Ridzi. In urma cu o saptamana, Monica Iacob Ridzi a obtinut premiul al doilea la concursul "Poezie de puscarie", la sectiunea "Poezie femei", ea purtand proteze la picioare la decernarea premiilor, scria pe Facebook scriitorul Dan Mircea Cipariu, presedintele juriului. Concursul "Poezie de puscarie", ajuns la cea de-a VII-a edit... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro