Plesu: "Toapa romana calca-n strachini, dar apara tantos portretul neamului, al pamintului stramosesc"

Plesu:

> Uneori, ipochimenul incearca, totusi, un mic exercitiu de amabilitate: iti lasa numarul de telefon pe parbrizul masinii. E mult mai usor, decit sa respecti regulile convietuirii decente, mult mai usor decit sa te abtii de la furat, de la minciuna, de la "aranjamente" lucrative. Ca sa nu mai vorbim despre milioanele de romani care trebuie sa plece in afara tarii ca sa faca rost de "piine". Ca sa nu mai vorbim de medicii si profesorii prost platiti, ca sa nu mai vorbim de pensionari, de agricultori si de atitea categorii socio-profesionale care o duc greu.

acum 42 luni (3 Apr 2017)

>

Uneori, ipochimenul incearca, totusi, un mic exercitiu de amabilitate: iti lasa numarul de telefon pe parbrizul masinii. Numai ca, daca tocmai ajungi, din oras, la locul faptei, nu te poti da jos din masina ca sa intri in dialog cu faptasul, decit incurcind circulatia. Trebuie sa te aciuezi pe undeva, prin apropiere, sau sa dai ample ocoluri prin cartier, in speranta unui noroc picat din cer sau a unei solutii negociabile. Sa zicem ca reusesti sa dai telefon, sau sa fii de fata cind, pe neasteptate, apare cel aflat in culpa. Daca ai noroc, primesti o scuza pripita, de genul "am lasat-o doar citeva clipe", "gata, am fugit!", "n-aveam unde s-o las!" "Pai, dupa ce ca mi-am cerut scuze, mai faci si pe nebunul!?" Asa ca se bate in geamul casei de pe cealalta parte a strazii, insul apare, arata ca "n-are unde parca in alta parte", se scuza de forma si se urca la volan. Pun intrebari fatale ("Cum e posibil?!", "De ce te porti in halul acesta?" Sugereaza mai intii ca de vina e guvernul, pe urma intreaba, la rindul lui, cine ma cred ca sa dau lectii si incepe scandalul. Am si eu resursele mele de topenie... Parcare blocata de o limuzina neagra, proprietatea cuiva care, in mod vadit, a reusit in viata. Pe parbriz, un numar de telefon. Ma strecor ceva mai la vale, pe locul, temporar vacant, al unui vecin, ma intorc la limuzina neagra, dau telefon si fericitul proprietar apare de undeva din curtea altei case si, baiat bun, zice pardon. Istovit de intimplarea anterioara, plec bombanind, si zic ceva de rau despre tarisoara. Prea e plina de mirlani egocentrici! Domnul cu pricina imi face loc sa parchez, se muta pe locul vecinului, dar ma asteapta ca sa apere patria. De ce nu va duceti in alta, mai pe gustul dvs.?" Zic si eu, ca doar sunt si eu roman: "N-ar fi mai bine sa va ilustrati patriotismul printr-un comportament cuviincios? Sa va onorati amorul de tara prin bune maniere, printr-un minim efort de stil civilizat?" E mult mai usor, decit sa respecti regulile convi... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro