>

Curaj, pentru ca n-a recurs la poncifele omagiale obosite, cu care il sufocam, de obicei, pe marele nostru poet. Fara demagogie, fara lacrimi de telenovela, fara lautarism "sfisietor" si fara obida patriotarda, Catalin Stefanescu a dovedit curaj si in alegerea invitatilor.

Horia Roman Patapievici a scris, mai de mult, un articol in care deplingea insensibilitatea generatiilor mai noi, "post-moderne", fata de lirica eminesciana. Ei bine, o sumedenie de "comentatori", care fie n-au citit ce a scris Patapievici, fie au citit si n-au priceput, fie au citit, au priceput, dar cu o rea-credinta pe care doar ura crincena o poate explica, au decis sa-l compromita in ochii lumii pe infatigabilul "basist", raspindind ideea ca nu cei criticati de el il socotesc pe Eminescu "cadavrul nostru din dulap", ci el, el insusi. E un fals grosolan, dar un fals "de succes". A scris si el o carte despre Eminescu, cu subtitlul "facerea si desfacerea unui mit". Or, cine citeste in liniste lucrarea lui constata ca ea nu e, de fapt, despre Eminescu, ci despre modul in care imaginea scriitorului a fost receptionata de public si de critica, in postumitate. Nu faci nici un serviciu unui om sau unei idei, camuflindu-le adevarul sub un rece, intangibil, bloc de marmura. A spus-o si Constantin Noica, pe care ar fi cam tare sa-l banuim de "anti-romanism": Eminescu n-ar avea decit de cistigat prin "demitizare". Nu de "dezvrajirea" lui Max Weber, sau a lui Marcel Gauchet e vorba aici, ci de intelegerea faptului ca nu te poti apropia adecvat si profitabil de o valoare, cita vreme ea este "incuiata" intr-un muzeu solemn, sau urcata pe un soclu opac si inaccesibil. Ioana Bot, excelent eminescolog (intre altele) din Cluj, a spus-o si ea: nu-l putem iubi pe Eminescu, daca nu regasim firescul lecturii, daca nu ne apropiem de text cu ingenuitate, cu o bucurie nestrepezita de false evlavii scolare sau de exaltari neaose.

In sfirsit, emisiunea lui Catalin Stefanescu a benefici... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro