Plesu, despre Tariceanu: Reuseste o performanta aproape imposibila: sa fie prezent si, in acelasi timp, sa n-aiba contur

Plesu, despre Tariceanu: Reuseste o performanta aproape imposibila: sa fie prezent si, in acelasi timp, sa n-aiba contur

> Articol preluat din Dilema veche Nu-ti vine sa crezi cind auzi cum vorbeste cite un ministru limba materna, cum gindeste cite un parlamentar, cum se poarta unii sefi de partid, cum arata, in genere, viata publica din Romania. Stim: e nevoie de fluidizarea circulatiei, de "strapungeri" ajutatoare, de modernizare, ecologizare, spatii de parcare, igienizare etc. Reuseste, de ani de zile, o performanta rara, aproape imposibila: sa fie prezent si, in acelasi timp, sa n-aiba contur, sa combine tonul peremptoriu cu vacuitatea.

acum 58 luni (15 Feb 2018)

>

Articol preluat din Dilema veche

Nu-ti vine sa crezi cind auzi cum vorbeste cite un ministru limba materna, cum gindeste cite un parlamentar, cum se poarta unii sefi de partid, cum arata, in genere, viata publica din Romania. Te intrebi cum e cu putinta sa se fi ajuns la acest nivel. Isi vad linistiti de treaba. Si te pomenesti ca, din cind in cind, se mira nitelus chiar si ei de mirarea noastra. Din punctul lor de vedere, totul e in regula.

Cu putinele resurse de mirare care mi-au mai ramas, reusesc inca sa fac un rapid inventar al perplexitatilor de ultima ora. Ca, de pilda, e iminenta "(supra)largirea" unei traditionale artere bucurestene: Calea Calarasilor. Inevitabil, demolarea imobilelor care flancheaza strada de o parte si de alta. Asta echivaleaza cu desfigurarea unui cartier "clasic" al orasului, nascut dupa incheierea Razboiului de Independenta si continind inca, potrivit Listei Monumentelor Istorice, cca 50 de cladiri de patrimoniu. Stim: e nevoie de fluidizarea circulatiei, de "strapungeri" ajutatoare, de modernizare, ecologizare, spatii de parcare, igienizare etc. Deocamdata sintem in faza studiilor de "fezabilitate". Avem experienta Buzesti-Berzei, de pilda, dar avem, din pacate, o lunga experienta a devastarii urbane. Am ajuns sa facem de bunavoie, cu o nonsalanta iresponsabila, ceea ce Nicolae Ceausescu facea fara voia noastra, ba chiar impotriva ei. N-ar fi interesant si folositor sa "largim" si Calea Victoriei (mai ales dupa ce am ingustat-o cu o pista de biciclete, pe care biciclistii nu par sa se inghesuie)? Altfel ar arata Bucurestiul, daca ar fi o combinatie de mari piete publice, decorate cu statui glorioase si unite intre ele prin citeva mari bulevarde. De ce sa nu "largim" modesta noastra capitala, ducindu-i hotarele (prin somptuoase cartiere rezidentiale) spre Voluntari, Ciorogirla si Balaceanca? De ce sa nu invatam nimic din lectia inaintasului nostru din Scornicesti? Intre sentimentalism si un geometric ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro