Piese de tezaur, purtate de strabunici la sarbatori. Etnograf: "Dadeau un car de grau numai pe materiile prime"
Mai sobre, cele specifice nordului judetului Olt, in care predomina tonurile de albastru, gri, visiniu si "multa stralucire, conferita de folosirea firului de beteala, a paietelor si margelelor policrome", cum le descriu specialistii muzeului, sau "in culori vii, tonuri de rosu in combinatii armonizate cu galben, albastru, alb si verde, conferind ansamblului vestimentar traditional exuberanta zonelor insorite de campie", cele de Romanati, costumele strabat timpul si te fac sa te intrebi ce maini vrajite le-au putut coase.
O expozitie de o frumusete extraordinara, care trebuie admirata "pe viu", a fost vernisata joi, 22 februarie 2018, la Muzeul Judetean Olt. Costume purtate de taranii din Olt si Romanati de acum 200 de ani la sarbatori si la momentele importante din viata (la nunta, la logodna etc.) au fost pentru prima data expuse, putand fi admirate pana la finele lunii aprilie.
Mai sobre, cele specifice nordului judetului Olt, in care predomina tonurile de albastru, gri, visiniu si "multa stralucire, conferita de folosirea firului de beteala, a paietelor si margelelor policrome", cum le descriu specialistii muzeului, sau "in culori vii, tonuri de rosu in combinatii armonizate cu galben, albastru, alb si verde, conferind ansamblului vestimentar traditional exuberanta zonelor insorite de campie", cele de Romanati, costumele strabat timpul si te fac sa te intrebi ce maini vrajite le-au putut coase.
Cojoacele, unele dintre acestea cu o vechime de aproape 200 de ani, spun alte povesti, povestile celor cativa cojocari adevarati in toata zona, care munceau pentru o astfel de piesa luni intregi, insa si rasplata era pe masura.
"Dadeau un car de grau numai pentru a procura materiile prime", a dezvaluit etnograful Muzeului Judetean Olt, Claudia Balas, precizand ca zestrea de cojoace a muzeului oltean rivalizeaza, daca nu cumva intrece, muzeele regionale si nationale de profil. Cert este ca astazi printre cele aproape 10.000 piese din colectia sectiei de Etnografie se regasesc si piese de tezaur. Cele mai vechi sunt scoartele, care ating 300 de ani, insa ce da valoare unei piese de muzeu, a precizat etnograful Claudia Balas, este nu doar vechimea, ci si autenticitatea, originalitatea, starea de conservare.
"Avem aproximativ 10.000 de piese la muzeu, ne-ar trebui inca cinci-sase, poate zece cladiri, nu sali, cladiri ca aceasta sa le expunem. Toate obiectele sunt in stare buna, noi nu avem ", a ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro