Pestera Tausoare din inima Muntilor Rodnei ajuta la rescrierea hartii geologice a lumii

Pestera Tausoare din inima Muntilor Rodnei ajuta la rescrierea hartii geologice a lumii

Unul dintre cele mai misterioase locuri din Muntii Rodnei, Pestera Tausoare a fost parte a unui proiect cu finantare europena, ce a presupus cartarea GIS a pesterii, adica o harta electronica a intregului sit, numararea liliecilor pe care ii adaposteste, precum si amenajarea infrastructurii de acces. Vizitele permise sunt cele de natura stiintifica, didactica si de documentare, precum si cele speoturistice, limitate la un numar maxim de 60 de vizitatori pe an, in perioadele extrahibernale, cand coloniile de lilieci nu mai sunt in subteran.

acum 111 luni (23 Jun 2015)

Unul dintre cele mai misterioase locuri din Muntii Rodnei, Pestera Tausoare a fost parte a unui proiect cu finantare europena, ce a presupus cartarea GIS a pesterii, adica o harta electronica a intregului sit, numararea liliecilor pe care ii adaposteste, precum si amenajarea infrastructurii de acces.

"Pestera Tausoare este reasezata pe palierul celor mai importante si mai fascinante pesteri din Romania. Am fost convins ca aici avem valori stiintifice deosebite.(...) Avem lucruri unice pe glob, avem bilele de Tausoare care sunt mai rare decat operele lui Constantin Brancusi. Avem bogatii unice din punct de vedere stiintific", spune custodele pesterii Crin Theodorescu. Mineralul, numit montmilch, care are aspectul unei paste albe, partial fluide, este compus din nu mai putin de 16 tipuri de substante, fiind una dintre cele mai misterioase prezente din pesteri. Pestera Tausoare ajuta la rescrierea hartii geologice a lumii

Rezultatele obtinute in urma cercetarilor, precum si elementele rare si chiar unice in lume, i-au determinat pe specialistii din Bucuresti si Franta, din domeniile geomorfologiei si hidrologiei subterane, sa includa Pestera Tausoare pe lista scurta a unui proiect de importanta mondiala.

Sapte pesteri, trei din Romania si patru din Franta, participa la un proiect ce urmareste monitorizarea si evaluarea starii actuale de precipitare in subteranul pesterii, in vederea stabilirii, la nivel continental, a caracteristicilor ultimului interglaciar, care a avut loc acum 125.000 de ani.

In cercetarea stiintifica se foloseste tehnica amprentei izotopice si se utilizeaza aparatura pentru captarea gazelor din apa de picurare, aparatura conceputa de specialistii speologi romani. Vizitele permise sunt cele de natura stiintifica, didactica si de documentare, precum si cele speoturistice, limitate la un numar maxim de 60 de vizitatori pe an, in perioadele extrahibernale, cand coloniile de ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro