Persecutia fiscala a romanilor. Cum este aruncata la gunoi esenta democratiei

Persecutia fiscala a romanilor. Cum este aruncata la gunoi esenta democratiei

> Administrarea treburilor publice din Romania a ajuns - oricat de multe scuze si explicatii ar cauta cei care se indeletnicesc de asta - o piatra de moara atarnata de picioarele romanilor. A introduce o taxa (cum este cea legata de veniturile din activitati independente, dar si cum se anunta impozitul progresiv, precum si cel global - Codul Fiscal se schimba mai des ca izmenele, fiind o produs al halucinatiilor politruce, nu al ideii de eficienta administrativa...) doar pentru avea din ce plati niste functionari care sa gestioneze hartille legate de acea taxa - adica statul nu ramane cu nimic pentru a investi in serviciile publice esentiale - este nu doar o prostie fara seaman, ci si o sfidare la adresa poporului.

acum 25 luni (1 Feb 2018)

>

Administrarea treburilor publice din Romania a ajuns - oricat de multe scuze si explicatii ar cauta cei care se indeletnicesc de asta - o piatra de moara atarnata de picioarele romanilor. O taram dupa noi cu tot mai mare efort insa, ca-ntr-un scenariu de teatru absurd, am ajuns sa nu mai vedem ca ne-am transformat din stapani ai administratiei in sclavii sistemului. Mai sta marturie si faptul ca la dezbaterile publice legate de cheltuirea banului public nu vine, de regula, mai nimeni.

In fapt, romanii au ajuns sa fie de-a dreptul persecutati de sistemul fiscal care, dupa definitia din orice manual de economie, ar trebui sa fie instrumentul prin care se colecteaza banii pentru ca interesele publice majore - sanatatea, educatia, justitia, apararea, protectia sociala si infrastructura - sa fie finantate corespunzator. Definitia din manuale insa e un fel de "pistol cu apa" in fata realitatii ca, din pacate, functionarea sistemului (adica a aparatului administrativ) a ajuns sa coste mai mult decat serviciile publice esentiale de care vorbeam mai inainte. Lefuri umflate pe spinarea platitorilor de taxe

Se-ntampla asa de jos si pana sus, in tot aparatul de stat complicat, adeseori inutil si, mai ales, bugetofag. Bunaoara, absolut nicio primarie din Romania nu se descurca (si vorbesc aici de stricta functionare a aparatului birocratic, nu de scoli, spitale, infrastructura) doar din taxele locale pe care le percepe, desi mai nou exista cate un bir suplimentar, dedicat, pentru mai toate activitatile edilitare aferente (salubritate, spatii verzi, ecarisaj, canalizare samd).

Chiar si asa, niciuna dintre asezarile romanesti nu reuseste sa-si acopere macar salariile si facturile proprii din impozitele pe proprietate (cladiri, terenuri si mjloace de transport) pe care are dreptul sa le incaseze conform legii.

De cand cu majorarile demente de lefuri din administratie (in urma carora o femeie de serviciu cu doua clase e mai bi... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro