Pedepsele sinistre date femeilor care isi inselau sotii in trecut

Pedepsele sinistre date femeilor care isi inselau sotii in trecut

Oricine-si va omori muiarea, isi va pierde tot venitul ce va fi avand din ocinele ei, afara cand o va gasi curvind cu altul, pentru ca atunci nu va pierde nimic din toate veniturile ei. Iar de va fi avand tatal vreo muiare tiitoare si feciorul nu o va sti, nici nu o va cunoaste, de-l va gasi cu aceea si-l va ucide pe feciorul sau, se va certa ca un ucigatoriu de parinti. "Oricine isi va gasi fata grea de prunc, poate sa o ucida de tot si sa nu i se dea certare de moarte, ci sa pata alta oarece certare, dupa cum va fi voia giudetului", informau pravilele din secolul al XVII-lea.

acum 28 luni (29 May 2017)

In secolele Evului Mediu, cele mai comune pedepse date femeilor pentru adulter erau biciuirea, raderea in cap si purtarea lor astfel pe strazi, ca metoda de umilinta, sau trimiterea la manastiri. "Barbatul poate sa-si pue muiarea in hiara, sau sa o inchidza, cum ar fi in temnita, numai pentru doaa vine: una iaste candu o va afla facand preacurvie, iara a doua cand o va gasi ca-i face hiclesug sa-l omoara; iara dirept alte vine nu va putea, nici sa o inchidza, nice sa o bage in here", informa Cartea de Invatatura a voievodului Vasile Lupu. Potrivit pravilelor, barbatii aveau drept de viata si de moarte asupra sotiilor si fiicelor prinse in patul unor amanti. "Cel ce-si va ucide fata in ceasul ce o va afla curvind cu cineva nu se va certa ca un ucigatoriu. Cel ce-si va ucide muiarea in vremea cand o va gasi curvind cu altul nu se va certa ca un ucigatoriu. Oricine-si va omori muiarea, isi va pierde tot venitul ce va fi avand din ocinele ei, afara cand o va gasi curvind cu altul, pentru ca atunci nu va pierde nimic din toate veniturile ei. Oricine-si va gasi fata sa, cea de trup, curvind cu cineva, poate sa-i faca moarte, insa ca sa ucida impreuna cu dansa si curvariul si sa nu aiba nicio certare", informa Cartea de invatatura a voievodului moldovean.

Si fiii, slugile si "copiii de suflet" puteau fi ucisi daca erau prinsi in flagrant iubindu-se cu amantele capului familiei. "Tatal ce-si va ucide feciorul cand il va prinde curvind cu masteha-sa, nu se va chema ucigatoriu, ce se va certa ca si cel ce face ucidere grabnica. Iar de va fi avand tatal vreo muiare tiitoare si feciorul nu o va sti, nici nu o va cunoaste, de-l va gasi cu aceea si-l va ucide pe feciorul sau, se va certa ca un ucigatoriu de parinti. Poata fiecine sa isi ucida sluga sa si pe cela ce il tine fecior de suflet, cand ii va gasi de fata curvind cu muierea lui, fara nicio certare. Iar sluga sau feciorul de suflet n-ar putea sa uciga pe stapanu-sau, macar de l-ar gasi... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro