Istoria pedepsei cu moartea in Romania incepe sa se scrie inca din Evul Mediu. Adevarati despoti, domnitorii romani aveau o placere iesita din comun de a-i pune la respect pe raufacatori si de a crea o stare de stabilitate in principate, prin efectuarea de executii.

Regimul comunist instaurat in 1945 la Bucuresti a incercat sa aboleasca toate formele de rezistenta anticomunista, modificand astfel legile penale si instituind pedeapsa capitala. Pedeapsa cu moartea a fost introdusa in legislatia penala din Romania comunista printr-o serie de legi si decrete, cele mai importante dintre acestea fiind Legea nr. Pedeapsa cu moartea se aplica in primul rand celor care se razvrateau impotriva regimului, detinutilor politici, dar si celor de drept comun, in aceasta categorie intrand criminalii deosebit de periculosi, violatorii sau toti cei care comiteau infractiuni grave impotriva ordinei si linistii publice.

Condamnatii la moarte aveau parte de celule intunecate FOTO: modernism.ro

Imaginea "calailor"

Potrivit legilor, executarea celor condamnati la pedeapsa capitala se efectua prin impuscare, de catre plutoanele de executie. Mai mult, ei semnau declaratii de confidentialitate, iar daca divulgau secrete de serviciu puteau fi arestati si condamnati la randul lor la pedeapsa cu moartea.

Temutul "Fort 13" al inchisorii Jilava FOTO: rfi.ro

In perioada ceausista, executiile se realizau doar in cadrul inchisorilor Jilava si Rahova. In documentele de arhiva se pastreaza inca informatii despre temutul "Fort 13" de la Jilava, adica spatiul special amenajat pentru executarea condamnatilor la moarte. Astfel, potrivit legilor, condamnatul la moarte era legat de maini si de picioare si tinut cateva ore intr-o camera intunecata, fara niciun pic de lumina. In momentul in care era scos din respectivul spatiu, el devenea extrem de bulversat din cauza luminii de afara. Citeste intreg articolul pe adevarul.ro