Patru decenii dedicate unui proiect pentru Romania: Academia alunilor
Pe care, ajutat de elevii lui, dar si de un inginer, Aurel Albei, i-a plantat in ariile de risc pentru alunecarile de teren. Daca e sa privim la nivelul intregii tari, omul de la catedra sustine ca aproximativ 500.000 de hectare din zonele colinare ale Romaniei ar putea scapa de riscul alunecarilor de teren, daca am lua in considerare solutiile pe care, iata, natura ni le ofera. Convins, cum s-ar spune, pe propria piele de toate aceste calitati, dascalul pune bazele propriei plantatii de alun, de 1.000 de metri partrati, incepand din anul 1978. Conform retetei pe care o aflu acum de la interlocutorul meu, pui 150 de grame de fructe, inca verzi, si un litru si jumatate de apa, le amesteci bine intr-un blender, timp de cel mult patru minute. Harnicia plantatiei O plantatie noua poate sa dea rod din al treilea an, cand se obtin aproximativ 200 de kilograme de fructe la hectar, in timp ce la maturitate productia atinge, in medie, 750 de kilograme. "De pe plantatia mea de 1.000 de metri patrati, din jurul casei, obtin in fiecare an 300 de kilograme de alune", dascalul spunand ca isi asigura astfel consumul propriu.
Am vrut sa-l cunosc pe profesorul de biologie Ionica Sava din doua motive. Al doilea imbold, visul pe care acest om nu l-a abandonat niciodata, cultivarea alunului de padure la scara nationala. Mai mult, pomul acesta construieste, prin radacinile sale, un adevarat baraj natural in calea alunecarilor de teren, stabilizand zonele deluroase.
Cu adevarat o viata in slujba alunului, daca te gandesti la cei 38 de ani de cand a creat in curtea casei sale, dar si pe un teren din vecinatate, o adevarata scoala dedicata acestui arbore. Le explica ce si cum trebuie sa faca pentru ingrijirea pomilor, cu atat mai mult cu cat dascalul a scris si o carte pe tema asta. Daca e sa faca un calcul, asa, la prima mana, probabil ca a pus umarul la aparitia catorva sute de hectare de aluni in toate colturile Romaniei.
Radacinile acestui pom ajung, dupa cum aflu, pana la 1,60 metri adancime, dar in plan orizontal se pot intinde pe o suprafata de pana la 25 de metri patrati in jurul tulpinii. Un exemplar matur reuseste sa absoarba pana la 1.500 de litri de apa in 24 de ore. Te gandesti aici la situatiile in care ploua foarte mult, iar surplusul de apa devine un factor al destabilizarii solului. "Radacina alunului creeaza o armatura vegetala care sudeaza solul de roca-mama", suna in mod plastic plastic explicatia. Radacina se duce la opt metri adancime si pana la 64 de metri patrati in jurul arborelui.
De la teorie, la practica
Cifrele au sarit din carti, fiind sadite in dealurile si rapele din jurul satelor Dumbraveni si Candesti, aici, pe plaiurile profesorului nostru. Cel care a produs nu mai putin de 5.000 de puieti de nuc. Pe care, ajutat de elevii lui, dar si de un inginer, Aurel Albei, i-a plantat in ariile de risc pentru alunecarile de teren. Sa mai fie azi in picioare aproape 1.000 de nuci, apreciaza biologul, oftand, ca restul n-au avut o soarta prea buna. Dar cei care mai fac umbra, cu tulpina dreapta, tin si azi pamantul in buna ordine, iar de... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro