Pastele Blajinilor: traditii

La sarbatoarea dedicata spiritelor mosilor si stramosilor, de Pastele Blajinilor, tinut anul acesta de crestinii ortodocsi pe 20 aprilie, cimitirele se umplu de oameni care vin la mormintele rudelor sa aprinda lumanari si sa dea de pomana celor nevoiasi, cozonac, oua rosii si vin. Ei sunt anuntati ca a sosit Pastele de catre oamenii de aici care arunca in apele curgatoare coji de oua sparte in timpul inrositului sau la prepararea alimentelor ritual: cozonaci si pasca. Pastele Blajinilor: ofrande pe morminte

Conform Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Ialomita, de Pastele Blajinilor / Pastele Mortilor, credinciosii depun ofrande pe morminte, bocesc mortii, impart pomeni, se intind mese festive in cimitir, langa biserica sau in camp, la iarba verde. "Acolo", dupa un an de post si izolare, barbatii se intalnesc cu femeile pentru procreare, se ospateaza cu resturile de alimente trimise pe apa, cazute pe Pamant si in iarba, sau date de pomana de rudele de "aici". Pastele Blajinilor: radacini din timpurile precrestine

Numele sarbatorii de dupa Saptamana Luminata vine de la "blajini" (sau rohmani in unele zone), despre care vechile credinte spun ca ar fi oameni de pe taramul de "dincolo", o lume misterioasa si necunoscuta muritorilor. Traditia crestina populara de Pastele Mortilor spune ca blajinii sunt de fapt sufletele celor morti, ale celor care nu mai sunt printre noi.

Despre aceasta veche traditie de Pastele Blajinilor, despre care etnologii spun ca ar avea radacini inca din timpurile precrestine, fiind preluate si unele elemente de mitologie specifice altor culturi si popoare, s-au scris multe lucrari de specialitate.

"Aceasta straveche traditie populara ne aduce aminte de sufletele celor plecati dintre noi, pentru care Biserica se roaga prin slujbele si randuielile sale", explica parintele Paul Tudorache privind semnificat... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro