Paste la Muzeul Satului din Sibiu. Cum arata sarbatoarea in cel mai mare muzeu in aer liber din sud-estul Europei

Paste la Muzeul Satului din Sibiu. Cum arata sarbatoarea in cel mai mare muzeu in aer liber din sud-estul Europei

Daca va e dor de copilarie, de peisaje de poveste si vreti sa va bucurati sufletul cu o slujba de Inviere intr-un loc special, nu este varianta mai potrivita decat sa va petreceti Pastele in Muzeul in Aer Liber din Dumbrava Sibiului. Pentru grupurile de peste 20 de persoane cazarea e 25 de lei de persoana, indiferent de tipul de camera, si toti cei care se cazeaza aici au intrarea gratuita in muzeu.

acum 114 luni (8 Apr 2015)

Daca va e dor de copilarie, de peisaje de poveste si vreti sa va bucurati sufletul cu o slujba de Inviere intr-un loc special, nu este varianta mai potrivita decat sa va petreceti Pastele in Muzeul in Aer Liber din Dumbrava Sibiului. La Hostel Diana preturile pleaca de la 30 de lei de persoana pentru un loc in camera cu 6 paturi si ajung pana la 100 de lei pentru o camera cu doua paturi. Pentru grupurile de peste 20 de persoane cazarea e 25 de lei de persoana, indiferent de tipul de camera, si toti cei care se cazeaza aici au intrarea gratuita in muzeu. Pentru turistii mai pretentiosi, cei de la Hanul Vestem, aflat de asemenea in incinta muzeului, au pregatit pachete speciale de 3 nopti, cu toate mesele incluse. Pachetul costa 450 de lei de persoana si include cazarea in camera dubla cu baie proprie si, pe langa mesele principale, si pranzul festiv din ziua de Pasti. Inviere in aer liber Turistii care ajung la Sibiu se pot plimba ore in sir pe aleile unuia din cele mai frumoase muzee ale Romaniei sau pot face plimbari cu trasura, pretul fiind de 60 de lei pe ora. Slujba de Inviere este de asemenea una speciala si se tine la biserica din Bezded, in aer liber, evenimentul atragand an de an in jur de 500 de persoane. Slujba incepe la miezul noptii iar accesul vizitatorilor se face pe poarta principala si pe poarta de la Biserica din Bezded, incepand cu orele 23.00. La mijlocul secolului al XVIII-lea, biserica ortodoxa din Transilvania, parte a Imperiul Habsburgic, mare putere catolica, se afla, inca, intr-o semilegalitate impusa de autoritatile catolice, romanilor (cum apar adesea numiti in documentele vremii cei care refuzasera unirea cu biserica romano-catolica) fiindu-le refuzata constructia de lacase de cult de mari dimensiuni, din piatra sau alte materiale solide. Interdictiile impuse nu au stirbit din valoarea estetica, biserica dominata de turnul clopotnita parand monumentala si impozanta, dar in acelasi timp dand si o senzatie de intimitate, atat privita din ex... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro