Ovidiu Lipan "Tandarica": "Tata m-a vazut prima oara la 3 ani, cand a iesit din puscarie. Sustinuse Miscarea Legionara"

Ovidiu Lipan

De la bunicul lui, percutionist, a invatat sa cante la tobele de care dadea in casa la tot pasul, iar la 13 ani a castigat intr-o luna 4.600 de lei, impreuna cu formatia Club 69, din aceasta pasiune pe care a prefacut-o degraba in meserie. Eu am cantat mult la acordeon, ca la 7 ani aveam deja instrumentul meu, iar la 11-12 ani ma duceam la fiica popii si la altii, ca sa le dau ore. Si-acum imi aduc aminte ca peretii erau inalti de vreo patru metri si aveam loc de un brad de Craciun la fel de inalt. Aveam, de exemplu, costum de marinar si un fel de costum de vanatoare, la care purtam pantofi diferiti. Cu banii castigati, la final, am dat atatea mese, ca si cu reducerea s-au facut aproape 9.000 de lei, iar pe langa aia le-am lasat si tobele. A fost o perioada interesanta, pentru ca, la scurt timp, la 13 ani, l-am cunoscut pe Bondy, basistul de la Rosu si Negru, care venise de la Bucuresti la Conservator, la Iasi. Am avut o perioada cand repetam pentru festival cu formatia Rosu si Negru, cantam si la un bar de noapte si repetam si singur, dupa-amiaza, cate doua-trei ore. Tandarica, primul din dreapta, alaturi de tatal lui, in Germania "Bateam la tobe de ziceai ca-s tras de ate" Cum faceati rost atunci de muzica occidentala, pe care o si cantati? Mi-a placut sa cant piesele albumului, am stat si a doua zi si nu mai stiu cum au continuat ceilalti turneul acela, ca eu am ramas la Timisoara si am inceput repetitiile. Cantam la niste cluburi unde se jucau copiii tenis de masa si castigam o suma de bani din care sa ne cumparam fiecare o jumatate de pui si niste cartofi prajiti cu ketchup. Venise Moni Bordeianu din SUA si incepuseram sa cantam cu el piese ca "Nunta" si "Mica tiganiada" in engleza - am scos un album in Germania cu Phoenix si am cantat melodiile noastre in engleza - Moni facuse niste turte numai cu apa, pentru ca aveam doar faina alba, nu si sare, zahar sau ulei. Eu vorbeam toate limbile straine cu mainile si, pentru ca imi faceam treaba repede si bine, ma chemau multe trupe - am cantat cu Lou Reed, cu Agnetha de la Abba. Am scos acolo doua albume cu ei si am scos si albumul "Madhouse" cu colegii mei de la Phoenix, Josef Kappl si Ernald Krauser. Eu, incet, incet, m-am decis sa rup legatura cu Germania si sa ma intorc in 2000 in Romania, pentru ca imi era atat de puternic sentimentul de a respira aerul romanesc si de a trai evolutia tarii. M-a ajutat un pastor extraordinar de la o biserica evanghelica si m-a ajutat si armata sa impachetez in camioane vreo 24 de tone de pachete cu mancare, pastile si haine.

acum 31 luni (18 Dec 2016)

Ovidiu Lipan "Tandarica" se gandeste mai mereu la muzica. Chiar el marturiseste ca, de multe ori, atunci cand nu canta, de fapt, canta. Pe neasteptate, in timpul conversatiei, isi misca piciorul drept cadentat, de parca in fata lui n-ar fi o masa, ci un set de tobe. La intrebarea: "Domnule Lipan, si acum bateti la tobe?", raspunde ca da si apoi rade. Si-a dorit de mic sa ajunga artist, de cand interpreta la acordeon valsul "Valurile Dunarii", ca sa impresioneze vecinii si trecatorii. De la bunicul lui, percutionist, a invatat sa cante la tobele de care dadea in casa la tot pasul, iar la 13 ani a castigat intr-o luna 4.600 de lei, impreuna cu formatia Club 69, din aceasta pasiune pe care a prefacut-o degraba in meserie. Ovidiu Lipan a fost mai apropiat de bunici, sub ochii carora a crescut, decat de parinti, care au divortat dupa ce tatal lui, sustinator al legionarilor, a fost eliberat din inchisoare. Mama a fost chimist la fabrica de antibiotice din Iasi, iar tatal, inginer, insa "Tandarica" n-a ales niciuna dintre aceste profesii si a continuat sa faca muzica. De la formatia Rosu si Negru a ajuns, in 1975, la Phoenix, cu care a inregistrat albumul etno-rock "Cantafabule". Doi ani mai tarziu, a lasat Romania in urma si a plecat cu Phoenix in Germania, unde a fost casatorit 18 ani. Ovidiu Lipan: Cand aveam vreo trei ani si mergeam prin casa, ma mai sprijineam cu mainile si de tobe. A fost o bucurie sa incep sa descopar sunetul tobelor facute pe vremea aceea de bunicul meu. Ma uitam la el cum le punea pe o piele de vitel, din care taia bucati mai mari si pe care o lasa la inmuiat. Apoi, tragea pielea pe un cerc care se punea pe suportul de toba si, dupa aceea, veneau niste suruburi care o strangeau. - sarbatoare evreiasca care comemoreaza eliberarea poporului evreu din Imperiul Babilonian-Persan) si mancam pasca, iar la Pastele nostru sarbatoreau ei cu noi. Aveam in cartier si o familie de evrei cu doua fete frumoase, care sunt in Israel de multi ani, dar cu care tin... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro