De numele sau sunt legate multe legende, unele dintre ele fiind valorificate si in literatura. Una dintre cele mai populare legende legate de numele domnitorului Alexandru Ioan Cuza este cea legata de ocaua mica, poveste ce a dat nastere si expresiei "a umbla cu ocaua mica".

In vremea lui Cuza, ocaua era o unitate de masura pentru lichide si greutati, de origine araba, folosita de poporul roman din cele mai vechi timpuri. Ocaua avea si 7 submultipli, ce masoara de la 200 pana la 4. Greutatile de alama de la un kilogram in jos puteau avea si forma unor pahare conice, ce se puteau introduce unul in celalalt si pastra intr-o cutie

Afland ca in targuri, negustorii obisnuiau sa ii pacaleasca pe tarani folosind ocalele mici in locul celor mari, Cuza-Voda obisnuia adesea sa se imbrace ca un om de rand si sa se amestece printre oameni la targuri, pentru a afla el insusi cum sunt tratati oamenii de rand.

Dupa ce si-a pus caciula si suman taranesc, Cuza a mers intr-un targ, avand cu el "doua putini cu lapte acru". A cautat, deci, "taranul" sa vanda laptele la un bacan, despre care se spunea ca n-ar fi tocmai-tocmai cinstit si ca vinde cu "ocaua mica", iar nimeni nu-l putea prinde cu inselaciunea.

"Jupane negustor, nu-ti iau bani", s-a tocmit "taranul" Cuza, "ci ne invoim ca la sase ocale de lapte sa-mi dai o oca de untdelemn".

Cum erau pedepsiti negustorii prinsi cu ocaua mica

Negustorul a luat de pe tejghea ocaua mare, "ocaua lui Cuza", si-a masurat laptele, insa in momentul in care a trebuit sa masoare untdelemnul a scos de sub tejghea o alta oca, spunand ca prima era plina cu lapte.

Vazand cum este inselat de negustor, Cuza si-a scos caciula din cap, a lepadat sumanul si s-a aratat in tunica albastra, cu epoleti auriti, ca un domnitor. Cuza-Voda a poruncit sa-i lege de gat cele doua ocale si sa-l poarte pe ulitele din Galati ca sa afle lumea ca a cautat... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro