Se stie ca toata luna septembrie, pana la inceputul lui octombrie, in anumite zone ale Romaniei gospodarii se dedica culesului vitei-de-vie dar si obiceiurilor din jurul acestei ocupatii. Acesta este momentul in care viticultorii dau startul sezonului de cules struguri. Ziua Crucii marcheaza inceputul sarbatorii cunoscute sub numele de Carstovul sau Ostrovul viilor, Vinitel ori Viniceriu, prilej de bucurie pentru entru toata lumea de la sate. De altfel, in mod popular, luna septembrie mai este numita La culesul vie, viniceriu sau vinitel. De Ziua Crucii, taranii care tin post obisnuiesc sa manance samburi de nuci noi si struguri si, abia seara, dupa apusul soarelui, sau a doua zi, dau startul sarbatorilor. Chiar daca nu mai are amploarea din trecut, culesul este un important eveniment din viata satului romanesc, care aduna pe dealurile cu vii zeci de viticultori inarmati cu cosuri, saci si carute. La Pietroasele, in judetul Buzau, comuna pana unde se intinde Podgoria Dealul Mare, culesul viei debuteaza cu ritualul zdrobitului strugurilor de catre tinere imbracate in costume populare. Mai intai, flacaii satului umplu linul de vinificatie cu struguri aromati de Tamaioasa romaneasca, primii culesi in acest an. Apoi, fete de maritat zdrobesc ciorchinii cu picioarele spalate cu apa de izvor. Primii struguri sunt adusi cu carul tras de boi din vie si desertati de baieti in linul din care se va scurge mustul. Fetele tinere, fecioarele, danseaza apoi peste gramada de ciorchini, pana zdrobesc strugurii si iese mustul. Se zice ca daca se respecta acest obicei vinul va fi curat si bun precum sufletul fecioarelor", spune Matei Zainescu, viticultor din Pietroasele. In unele sate, pentru pomenirea celor trecuti in nefiinta, cei care se strang la cules stropesc pamantul cu primele picaturi de must si impart ulcele noi cu primul suc de struguri din an. In alte zone viticole, taranii nu incep culesul inainte de a sfinti via si locul in care urmeaza a fi depozitate butoaiele cu vin, ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro