O noua impartire a Europei la orizont?

O noua impartire a Europei la orizont?

Toate acestea au scopul clar de a demonstra ca instrumentele existente pur si simplu nu mai sunt adecvate pentru reglementarea situatiei de securitate, ca Moscova nu are nicio intentie sa le recunoasca si sa le accepte, si de a forta o renegociere totala a aranjamentelor existente, in favoarea unora noi, pe baze de sfere de influenta si politica de putere, in loc de principii si valori - si care sa recunoasca oficial si sa serveasca interesele Rusiei. Inclusiv declaratiile belicoase la adresa Romaniei si Poloniei vizavi de gazduirea scutului antiracheta sau a trupelor/bazelor NATO au menirea inclusiv de a arata ca Occidentul este cel care incalca acordurile cu Rusia si normele internationale, prin amplasarea de capabilitati la granita sa de est, iar Moscova raspunde "pe limba pe care Vestul o intelege" - adica prin acte "reciproce" de agresiune. Istorii paralele - sau chiar opuse Conferinta de Securitate de la Munchen de la inceputul acestui an a fost dominata in totalitate de preocuparea fata de cursul de actiune, scopurile si metodele Rusiei si modul in care acestea ameninta stabilitatea globala. numeste situatia de fata mai periculoasa si mai precara decat la semnarea Actului Final de la Helsinki, acum 40 de ani, si considera ca sunt urgent necesare reducerea riscului de escaladare si confruntare accidentala si propune revenirea la cooperare, de pe baze mai stabile. Printre altele, ipocrizia partenerilor euratlantici, care, de pilda, continua sa sustina ca extinderea NATO si a UE se face strict in functie de adeziunea statelor candidate la regulile si valorile acestora, dar de la summitul din 2008 de la Bucuresti incoace refuza sa acorde Georgiei macar foaia de parcurs, din cauza presiunilor Moscovei, a erodat si motivatia interna in aceste state de a continua reformele, dar si credibilitatea Vestului in a se opune Rusiei.

acum 50 luni (1 Aug 2016)

articol din dosarul Flota Morgana, inclus in editia FP Romania nr 52 (iunie/ iulie 2016)

La mijlocul lunii mai, ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, spunea ca sanctiunile la adresa Rusiei ar trebui ridicate progresiv, daca Moscova isi indeplineste obligatiile prevazute in Acordurile de la Minsk. Aceste declaratii nu reflecta doar intentiile unor grupuri de interese izolate - ci dezvaluie un interes crescand fata de o negociere cu Moscova asupra intregii arhitecturi de securitate in Europa. Ideea pleaca de la o realitate greu de contrazis: nu poate exista securitate sustenabila pe continent fara participarea Rusiei ca partener. Chiar daca ofera solutii pe termen scurt, actualul regim de sanctiuni si gesturile de descurajare reciproca nu fac decat sa otraveasca mediul de securitate si sa adanceasca pozitionarea conflictuala, antagonica.

Pentru Romania si statele din regiune, mai ales cele nemembre NATO si UE, doar mentionarea unei astfel de idei face sa sune toate clopotele de alarma: o noua Yalta, un nou pact cu diavolul, un nou Ribbentropp-Molotov!? Rusia propunea atunci o noua conferinta de securitate si un nou Tratat european, cu intentia cat se poate de transparenta de subminare a NATO si OSCE. Moscova cerea renuntarea la politica "blocurilor" de securitate si promova, in schimb, un concept de "spatiu comun economic si umanitar" eurasiatic, de la Vladivostok (!) la Lisabona - o relatie pe picior de egalitate cu UE, care i-ar fi dat, automat, un enorm spatiu pentru a-si impune interesele pe continent. E suficient sa ne uitam la harta ca sa realizam in ce masura aceasta extindere a ariei "comune" de responsabilitate ar fi sporit greutatea, importanta si rolul determinant al Rusiei, mai ales in ceea ce priveste soarta vecinilor sai!

Amenintarile lui Putin la adresa Romaniei tintesc mai sus

Drept reactie, la momentul respectiv, Europa a tratat propunerea cu dispretul c... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro