O lume disparuta - Valea Jiului. Planul guvernarii PSD-ALDE pentru minerit: promisiuni desarte, saracie si companii falimentare
> In loc sa insanatosim companiile de stat din domeniu, sa le asiguram minerilor conditii de munca sigure si sa investim, apoi, in noi tehnologii ca sa salvam cat se poate de mult din minerit, noi am furat in draci mineritul din tara noastra.La asta ne pricepem cel mai bine, asta facem. Dupa al treilea accident de munca din ultimele doua luni ce a survenit, ieri, de data aceasta la mina Livezeni, poate nu ar fi rau sa ne punem intrebarea daca nu este just sa punem o mica pauza si statul acesta pentru care platim atatea impozite si taxe sa se asigure ca oamenii aceia nu sunt carne de tun pentru niste baieti care isi numara linistiti banii, acasa, la caldurica. Mineritul era, deja, in metastaza, asa ca, in data de 10 noiembrie 2016, autoritatile din Romania au notificat Comisia Europeana cu un plan de inchidere pentru minele Lupeni si Lonea, considerand ca cele doua exploatari au nevoie de ajutor de stat pentru ca activitatea miniera sa fie sistata, in linie cu cerintele Deciziei Consiliului. Premierul si-a mai asumat ca, in maximum o luna, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Doru Visan, va prezenta un plan de reorganizare pe termen lung din punct de vedere al retehnologizarii companiei, precum si un program de activitati pe termen mediu si lung. Pentru voi toti, minerii nu sunt decat niste rigide semne de exclamare atunci cand apar accidente de munca iar Valea Jiului doar o aglomeratie de orase murdare de provincie, deconectata economic de la restul Romaniei.
>
In loc sa insanatosim companiile de stat din domeniu, sa le asiguram minerilor conditii de munca sigure si sa investim, apoi, in noi tehnologii ca sa salvam cat se poate de mult din minerit, noi am furat in draci mineritul din tara noastra.La asta ne pricepem cel mai bine, asta facem.
Accidentele de munca si neregulile constatate in minele romanesti au inceput sa creasca alarmant. Guvernantii si directorii companiilor de stat, in loc sa se gandeasca la solutii concrete, au ales varianta romaneasca a promisiunilor si a discursurilor goale. Dupa al treilea accident de munca din ultimele doua luni ce a survenit, ieri, de data aceasta la mina Livezeni, poate nu ar fi rau sa ne punem intrebarea daca nu este just sa punem o mica pauza si statul acesta pentru care platim atatea impozite si taxe sa se asigure ca oamenii aceia nu sunt carne de tun pentru niste baieti care isi numara linistiti banii, acasa, la caldurica.
Eram in clasa a opta in 1999, dar imi aduc aminte foarte clar cum ma uitam tintuit in fata televizorului la imaginile dure, cu minerii luand la bataie fortele de ordine si marsaluind prin tara in drumul lor spre a-si face dreptate, din nou, la Bucuresti. Si-au ridicat averi si au castigat alegeri pe vietile luate de minele reci care au murit si ele la randul lor, in liniste, in anii dinainte si dupa aderarea la UE. Decontul l-au achitat minerii, condamnati deopotriva de elite si de politicieni la a deveni niste paria ai acestei minunate societati.
Industriile care sunt pe moarte si care au avut un rol decisiv la cea de-a doua revolutie industriala iau cu ele, acolo, dincolo, mai mult decat niste locuri de munca.
Noi, cei de la oras, care adormim infofoliti cu lumina si televizorul aprins, carora ni se face sila cand e noroi afara si calcam simandicos ca sa nu ne murdarim botinele, nu o sa intelegem niciodata de ce pentru multi mineri si pentru familiile lor nu mai exista viata dupa ultimul abataj. F... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro