Nuntile regale din tara noastra, intre interese politice si patriotism. Iasul - iluminat pentru prima data cu prilejul casatoriei lui Carol I cu Elisabeta
Guvernului din ziua de azi, n.r.), care venea cu cateva precizari transmise de Mihail Kogalniceanu, ce informau ca "viitoarea Doamna a Romanilor este fiica principesei Maria de Vied si a defunctului principe Herman de Vied, a caror familie, suverana asupra principatului de Vied pana la anul 1806, este de aproape inrudita cu curtile Rusiei, Sveziei, Olandei si Vurtemburgului. Presa vremii din provincie de la Iasi marcheaza momentul discret, fara titluri pompoase si dezbateri despre vestimentatia celor doi conducatori sau despre invitatii de la nunta, cum se procedeaza in ziua de azi: "Noi dorim Augustilor Soti viata casnica fericita si natiunii un inceput de prosperare in toate directiunile activitatii ei prin sfanta pazire a legilor si insitutiunilor tarii sud Domnia Inaltimilor Lor. Casatoria celor doi a fost oficiata in orasul Sinaia, localitatea fiind pregatita special pentru festivitati: drapelele nationale ale Romaniei si Austriei fluturau pe toate cladirile publice, ghirlande de flori cu crengi de brad si becuri multicolore instalate pe toti stalpii de telegraf de pe parcursul drumului de la gara si pana la Castelul Peles, locul unde s-a desfasurat fericitul moment. In seara celei de-a doua zi, sambata - 25 iulie, la initiativa regelui Carol al II-lea, a fost organizata o receptie cu dans la care au participat aproape 600 de persoane, printre care: regele Alexandru si regina Marioara a Iugoslaviei, regina Elisabeta a Greciei, marele duce Kirill cu sotia sa - principesa Chira a Rusiei, printesa Hohenlohe (matusa miresei), printi si printese de Hohenzollern, infantele Spaniei Don Antonio de Burbon Orleans si infanta Dona Beatrice etc.
"Maria Ghica Vacarescu, alintata Maritica, a fost una dintre cele mai frumoase femei ale vremii de la noi din tara. Casatoria s-a oficiat la Biserica Sfantul Ioan din Piata Unirii din orasul Focsani, nas de cununie fiind nimeni altul decat Mihail Sturdza, domnitorul de atunci al Moldovei", afirma Ion Ivascu, profesor de istorie din Slatina. Ioan a fost amenajata special intr-o gradina inconjurata de arbori si verdeata, cu ghirlande datatoare de lumini si incoronate de stindarde. Localul manastirii Sfantul Ioan, prefacut in resedinta domneasca, era si el tapisat si infrumusetat cu ghirlande de flori. De la sosirea Doamnei, muzicile militare, impreuna cu orchestra Ludwig Wiest, violonist si compozitor austriac si tarafurile de lautari au facut sa rasune orasul de cantece vesele care i-au dat o noua viata", spun documentele vremii.
Cununia religioasa a avut loc intr-o zi de duminica, fiind oficiata de catre episcopul Buzaului Chesarie. Seara, la balul din curtea manastirii, mirii au fost urmariti de peste 50.000 de localnici. "Sub privirile fermecate ale spectatorilor se ridicau baloane de care erau atarnate cununi formate din candele aprinse cu lumini colorate, iar din baloane se coborau purumbite, depunand la picioarele mirilor versuri si flori.
Prima nunta regala
Primul eveniment din tara noastra ce poate fi numit ca nunta regala a avut loc in anul 1869 si este vorba despre casatoria dintre regele Carol I si regina Elisabeta de Neuwied. La acel moment a ramas de notorietate faptul ca, prilejuit de eveniment, la Iasi a fost pus in functiune pentru prima data, intr-o totala discretie, instalatia de iluminat in oras simultan cu aprinderea luminilor in toate casele: "Iasi, 8 octombrie 1869. Evenimentul zilei la noi este iluminatiunea de aseara a orasului, dar care nu s-a stiut pentru ce se face, in afara de agentii administrativi care comandau demonstratiunea din casa in casa, in tot lungul strazilor, si poate de catre jandar... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro