Procedura de numire a presedintelui si a vicepresedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie (Curtea Suprema).

o Ce prevede Legea 303/2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor, aflata acum in vigoare: Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) propune presedintele si vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Klaus Iohannis poate refuza nelimitat, dar motivat, propunerile facute de CSM.

o Ce prevede legea propusa de PSD-ALDE, care va intra in vigoare dupa ce va fi promulgata de seful statului: CSM face propunerile pentru functiile de conducere ale Curtii Supreme, iar presedintele ESTE OBLIGAT sa accepte. Asadar, este intarit rolul CSM, iar puterea presedintelui este diminuata simtitor: de la dreptul de a refuza nelimitat, Iohannis a ajuns in situatia de a semna ca primarul.

o Ce spune motivarea CCR la legea 303/2004, ca urmare a sesizarii PNL: Atributiile presedintelui vor fi "golite de continut si importanta", dar eliminarea sefului statului din procedura de numire a sefilor Curtii Supreme nu ridica, totusi, probleme de constitutionalitate, intrucat consolideaza rolul CSM de garant al independentei justitiei, la fel cum se intampla si in cazul magistratilor simpli, unde Iohannis nu mai poate refuza decretul de numire a unui judecator sau procuror. Rolul presedintelui este considerat de judecatorii CCR drept unul de "curtoazie, de colaborare intre autoritatea executiva si judecatoreasca".

Procedura de numire a procurorilor-sefi: Parchetul General, DNA, DIICOT

o Ce prevede Legea 303/2004, aflata acum in vigoare. Spre deosebire de numirea sefilor de la Inalta Curte, in cazul procurorilor-sefi, procedura il include si pe ministrul Justitiei, care face propunerea, apoi CSM da aviz (consultativ), iar presedintele Romaniei poate refuza, de cate ori vrea, dar motivat. Deci puterea pe care o are seful statul este maxima: poate int... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro