In preajma Craciunului sau a Revelionului, Legea Educatiei Nationale primeste de la Guvern, direct in gura, niste ordonante de urgenta. In 2013, s-a intamplat pe 18 decembrie, cand sub semnatura Ecaterinei Andronescu, pe atunci ministru, Guvernul Ponta adopta o ordonanta de urgenta care prevedea ca profesorii universitari puteau sa fie rectori si dupa pensionare, rectorii puteau fi si parlamentari sau puteau avea functii de conducere in partide, profesorii universitari puteau sa conduca oricate doctorate vroiau muschii lor. Ordonanta rezolva de fapt niste interese de clan si de partid. Guvernul a adoptat ordonanta de urgenta care, printre altele, permite celor care detin titluri stiintifice sa renunte la acestea, de buna voie si fara justificare. Cand a trimis Universitatii Bucuresti cererea de renuntare la doctorat, o fi crezut ca face un gest frumos, spectaculos chiar. Nu s-a gandit insa ca Universitatea il va lua in serios: a trimis ministrului Educatiei, cel care emite ordinul de anulare a doctoratului, nu doar cererea lui Ponta, ci si dosarul Comisiei de Etica, cea care a atestat plagiatul inca din anul 2012. Prin emiterea ordonantei, premierul si-a rezolvat aceasta problema personala: poate renunta fara justificare la doctorat, astfel incat acuzatia de plagiat sa nu-i mai fie atarnata si oficial de coada.

La a doua lectura, putem observa ca ordonanta slujeste, de fapt, tuturor plagiatorilor prezenti sau viitori. Ori de cate ori o lucrare de-a lor va fi pusa sub lupa vreunei comisii de etica, acestia, stiind bine ce au facut, vor putea renunta la titluri inainte ca un verdict sa fie dat. Acesta este, cu adevarat, marele pericol pe care il aduce ordonanta: lipseste mediul academic sanatos, atat cat mai e el, de posibilitatea de a sanctiona eficient si descurajator tentativele de frauda intelectuala.

Evident, in fata unei asemenea samavolnicii guvernamentale, toata suflarea romaneasca astepta un punct de vedere si al presedintelui Iohannis.... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro