Muntele de beton Stanca-Costesti. Cum a cheltuit Ceausescu 60 de tone de aur pur pentru megabarajul de la Prut, al treilea cel mai mare din Europa

Muntele de beton Stanca-Costesti. Cum a cheltuit Ceausescu 60 de tone de aur pur pentru megabarajul de la Prut, al treilea cel mai mare din Europa

Dezvaluie ca din punct de vedere statistic, barajul de la Stanca-Costesti este cel de-al doilea baraj din tara ca importanta, ca putere de retinere a apei si ca intindere a lacului de acumulare, dupa Portile de Fier I. Totodata, are o capacitate de 1,4 miliarde metri de cubi de apa, cu un lac de acumulare intins pe o suprafata de 6.000 de hectare la capacitate medie, iar la nevoie, putand sa se extinda si pe 9.000 de hectare la retentie maxima. Vizita de lucru a cuplului dictatorial Elena si Nicolae Ceausescu FOTO Arhiva Conform "Acordului intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind construirea in comun a Nodului hidrotehnic Stanca-Costesti de pe raul Prut, precum si conditiile de exploatare a acestuia", publicat in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania din 1971, costurile finale de constructie ale barajului au fost de 61.867.000 de ruble, romanii contribuind cu cea mai mare parte. Din punct de vedere turistic, barajul nu este exploatat, fiind cunoscut mai mult de cei care locuiesc in apropiere sau de turistii care au trecut in Republica Moldova prin vama de la Stanca si au ramas impresionati atat de mega-structura constructiei cat si de frumusetea lacului de acumulare.

acum 49 luni (18 Jul 2015)

In dreptul localitatii Stanca din judetul Botosani, uriasul rau ce desparte Romania de Republica Moldova este intampinat si imblanzit de una dintre cele mai mari structuri hidrotehnice din Romania.

Este vorba de barajul de la Stanca-Costesti, un munte de beton si otel-beton care bareaza apele navalnice ale Prutului si, dupa ce le "inmoaie", le lasa sa treaca prin uriasele ecluze.

Este una dintre putinele mega-structuri ale "Epocii de Aur", ridicata in anii '70, dar care isi gaseste utilitatea si in anul 2015, fiind si una dintre cele mai impresionante constructii de acest gen din Europa. Este singura constructie capabila sa reziste acestui rau care antreneaza in anotimpurile ploioase miliarde de tone de metri cubi de apa. Ofera protectie, energie, este obiectiv turistic si o punte de legatura cu Republica Moldova", spune Costica Macaleti, prefectul Botosaniului, fost inginer la Gospodarirea Apelor din Botosani in perioada comunista.

Si intr-adevar, pe soseaua urcata pe spinarea uriasului din beton, care leaga, traversand Prutul, Romania de Republica Moldova, trec zilnic sute de romani si basarabeni prin punctele vamale aflate la ambele capete ale barajului, adica la Stanca, pe partea romaneasca si la Costesti, in Republica Moldova.

Dezvaluie ca din punct de vedere statistic, barajul de la Stanca-Costesti este cel de-al doilea baraj din tara ca importanta, ca putere de retinere a apei si ca intindere a lacului de acumulare, dupa Portile de Fier I.

Barajul de la Stanca are o inaltime de 43 de metri si un coronament care depaseste 300 de metri. Totodata, are o capacitate de 1,4 miliarde metri de cubi de apa, cu un lac de acumulare intins pe o suprafata de 6.000 de hectare la capacitate medie, iar la nevoie, putand sa se extinda si pe 9.000 de hectare la retentie maxima. Cei care lucreaza la Stanca-Costesti spun ca au grija de poarta Prutului in Moldova, un adevarat scut al Moldovei, dar si al unei importante zone din Re... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro