Moara de mana dintr-o singura bucata de lemn, veche de peste 100 de ani. Lemnul din care e facuta are peste 300 de ani

Moara de mana dintr-o singura bucata de lemn, veche de peste 100 de ani. Lemnul din care e facuta are peste 300 de ani

Deci el mai avea 20 de centimetri de o parte si de alta, iar dupa calcule, a fost un copac cu un diametru intre 4 si 5 metri, ceea ce inseamna o varsta de aproximativ 300 de ani", eplica Janeta Ciocan despre intalatia din secolul XIX. "Batele ciobanesti erau de doua feluri, cele care erau folosite toata ziua de ciobani, erau simple si mai groase, cu o macuiulie zdravana la un capat, cu care se mai aparau de animale.

acum 74 luni (28 Jul 2016)

Moara "de mana" este una din cele mai interesante piese pe care le detine Muzeul de Etnografie si Arta Populara din Baia Mare. Jeaneta Ciocan, sefa acestei sectii a Muzeului, explica de ce: "Important este copacul din care a fost facuta, pentru ca avem o jumatate de copac, dar avand in vedere ca a ramas numai partea cea mai tare a lemnului, cum spun mesterii - inima lemnului - inseamna ca a fost un copac foarte mare. Deci el mai avea 20 de centimetri de o parte si de alta, iar dupa calcule, a fost un copac cu un diametru intre 4 si 5 metri, ceea ce inseamna o varsta de aproximativ 300 de ani", eplica Janeta Ciocan despre intalatia din secolul XIX. "Se folosea pentru macinarea manuala si se obtinea o faina mai dura, care era folosita pentru animalele din ograda. De obicei, pentru faina pe care o consumau, se foloseau morile de apa", mai explica ea. Moara de mana este contruita din lemn si are un disc din piatra, care este actionat manual, iar printr-un orificiu iese faina, care este apoi colectata intr-un vas.

Batele pentru ciobani, "arme" pe care sunt "scrise povesti"

Alte obiecte care aduc in atentie lemnul si importanta lui in viata taranului sunt batele pentru ciobani. Dincolo de faptul ca sunt vechi, acestea mai au si un "rol de reprezentare", dupa cum mai explica sefa Muzeului de Etnografie si Arta Populara. Una dintre cele doua bae pe carele prezinta nu are data (dar se crede ca este de la inceputul secolului trecut), insa cealalta este datata, de la 1827. "Batele ciobanesti erau de doua feluri, cele care erau folosite toata ziua de ciobani, erau simple si mai groase, cu o macuiulie zdravana la un capat, cu care se mai aparau de animale. Si avem un alt personaj care vine in mana o bata ciobaneasca si incearca sa loveasca sarpele, iar pe cealalta parte apare personajul care tine coasa", mai detaliaza ea.

Pe bata de la 1827 este prezent si nodul dacic, simbol maramuresean prezent ca ornament la multe alte obiecte din lemn. "Ac... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro