Povestea spiralelor de aur dacic descoperite in Sarmizegetusa Regia a inceput in anii 1990, cand asezarea ascunsa in Muntii Orastiei, inclusa din 1998 pe lista monumentelor din patrimoniul UNESCO, a devenit un "El Dorado" al vanatorilor de comori antice.

Si in secolelele trecute, vechea capitala a Daciei lui Decebal a fost scormonita de cautatorii de aur, insa niciodata cu atat de mult interes si cu atat de mare ajutor - datorita tehnologiei, ca in ultimele doua decenii. Pusese in ea o multime de argint si de aur, precum si alte lucruri foarte pretioase, asezase peste ele pietre si ingramadise pamant, iar dupa aceea aduse raul din nou in albia lui. Primele marturii despre descoperirea acestor tezaure au fost notate in dosarele anchetatorilor de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia. Ele au aparut nu inainte de 8 decembrie 1999, cand casa de licitatii "Christie's" din New York a scos la vanzare prima bratara spiralica din aur, identificata drept o "brasarda masiva de aur greaca sau traca". Christie's a estimat ca o va vinde pentru cel putin 100.000 de dolari, insa vanzarea a fost anulata, iar piesa a fost retrasa pentru totdeauna de "proprietarul anonim" al ei, din colectia casei de licitatii.

La scurt timp, Florin Rambetea, un localnic din Muntii Orastiei, le declara anchetatorilor ca, in dimineata zilei de 6 mai 2000, indrumat de braconierii dotati cu detectoare de metale de ultima generatie, a sapat in apropiere de situl vechii fortarete a Sarmisegetuzei, in locul numit "sub Muchea Cetatii". Comorile au fost impartite de braconierii carora le-a fost calauza, iar el si tatal sau s-au ales cu 30.000 de marci, dar si cu teama ca daca nu vor pastra secretul, vor fi ucisi. La cateva saptamani dupa prima descoperire, cautatorii de comori s-au intors in Sarmizegetusa Regia si au scos la iveala, de sub doua lespezi de piatra din zona Caprareata, alte cinci spirale de aur. Vestile despre comorile din au... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro