Misterioasele biserici rupestre construite acum 800 de ani intr-o pestera din Valceaest
Mii de credinciosi viziteaza an de an doua manastiri celebre in intreaga tara: Bistrita si Arnota, ambele din Costesti - Valcea, fara macar sa fi auzit sau sa fie curiosi sa descopere comoara din munti. Aceasta capela s-a daramat, si in locu-i s-a facut alta care poarta urmatoarea inscriptie, ce se gaseste inca acolo pe o piatra sapata cu multa inexperienta de sculptura si de stil: "Aceasta sfanta biserica este zidita de mitropolitul Teofil la leat 7145, si ramaind la pustiire si de tot la risipire; "In vremuri de grea cumpana, de navaliri dusmane, de urgie si de jafuri, de sabie si foc, aici se ascundeau calugarii de la Manastirea Bistrita, cu odoarele pretioase, cu actele si documentele, cu cartile si manuscrisele manastirii", mai spune invatatul francez. Despre pestera se spune ca e: "o catacomba minunata, care permite omului a se plimba ceasuri intregi prin interiorul muntilor, si care a oferit loc de adapost sigur oamenilor si sfintelor odoare amenintate la vremi vitrege de furia dusmanilor lacomi de sange crestinesc si nesatiosi de avutii romanesti."
Mii de credinciosi viziteaza an de an doua manastiri celebre in intreaga tara: Bistrita si Arnota, ambele din Costesti - Valcea, fara macar sa fi auzit sau sa fie curiosi sa descopere comoara din munti. Ce-i drept - este protejata foarte bine de maicile de la Bistrita, in ingrijirea carora se afla - Pestera Sfantului Grigorie Decapolitul care este una si aceeasi cu Pestera Liliecilor, loc ce adaposteste doua bisericute unice in tara. Drumul porneste din curtea manastirii, dar nimeni nu spune si prea putin s-a scris despre bisericile rupestre atat de speciale pe care le ascunde muntele in "maruntaiele" sale. Desi se aseamana pe alocuri cu mult mai celebra Sinca Veche, bisericile de la Bistrita - Costesti sunt diferite. In comparatie cu alte pesteri din tara noastra, cea a Sfantului Grigorie Decapolitul pare mica, mai ales ca doar o portiune este deschisa vizitatorilor, fara stalactite, stalagmite sau alte minunatii subpamantene atat de cautate de catre turisti. Mormintele sihastrilor din ungherele nevizitate
Pestera ascunde insa doua bijuterii ale artei religioase medievale: doua bisericute la care s-au inchinat de la oameni simpli, la calugari, ierarhi si voievozi.
O deschidere a pesterii la 30 de metri deasupra apelor Bistritei Punctele de atractie raman insa cele doua bisericute care au dat nastere unei vaste activitati culturale si spirituale cu rezonante istorice. "Fereastra pesterii" are o deschizatura la 30 de metri deasupra albiei raului Bistrita, pe unde patrund lumina si razele soarelui. Se crede ca structura originala dateaza de la sfarsitul secolului al XIII-lea, un secol mai tarziu, calugarii au parasit pestera si au construit biserica Bolnita, pe timpul egumenului de la Tismana.
Biserica despre care nu se stie cat de veche este
Intre anii 1633 - 1635 a fost refacuta, iar ultimele cercetari dateaza constructia in jurul anului 1497, odata cu aducerea moastelor Sfantului Grigorie Decapolitul la Manastirea Bistrita. Ctitorul biseric... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro