Misterele asezarile rupestre din Muntii Buzaului. Ce simboluri crestine si precrestine au fost scrijelite pe peretii grotelor
Un numar de 29 de asezari rupestre au fost identificate in arealul Bozioru (Nucu) - Braesti (Ruginoasa) - Colti (Alunis), toate localizate in jurul culmii Ivanetu, pinten paleogen de circa 1000 metri inaltime, format din gresie. La baza unor stanci ferastruite de apele ce se rostogolesc la vale, au fost sapate cu veacuri in urma, de maini dibace cu o precizie de invidiat, un numar de 29 de locuinte ce au servit in decursul timpului, fie locuirii, fie retragerii temporare din calea navalitorilor, unele dintre ele vechi sanctuare ce mai tarziu deveneau lacasuri de propovaduire a Sfintei Evanghelii, Muntii Buzaului remarcandu-se astfel prin prezenta celei mai mari concentrari de locuinte rupestre", scrie Diana Gavrila in cartea "Enigme ale trecutului in Muntii Buzaului". Piatra Scrisa, un megalit in forma de inima, descoperita cu ani in urmi de profesorul de istorie al localitatii Colti, Dumitru Nica, aminteste de stravechi modalitati de comunicare, prezentand astfel o gama intreaga de simboluri, incadrate de catre specialisti in categoria simbolurilor precrestine, posibil subiect al unei istorii inca nestiute.
Un numar de 29 de asezari rupestre au fost identificate in arealul Bozioru (Nucu) - Braesti (Ruginoasa) - Colti (Alunis), toate localizate in jurul culmii Ivanetu, pinten paleogen de circa 1000 metri inaltime, format din gresie. Cercetatori din Germania, Austria si Elvetia au venit de multe ori in Romania pentru a studia cele aproape 30 de schituri, manastiri si sihastrii din Muntii Buzaului. Datele arheologice prelucrate pana in prezent evidentiaza perioade diferite de locuire, mergand pana in epoca bronzului, cultura Monteoru, sau inceputul primei epoci a fierului, Hallstatt, atestarea documentara certificand insa doar perioada care incepe cu secolul XVI. In grotele din masivul Crucea Spatarului au locuit, la doar 300 de ani dupa Hristos, primii misionari crestini sositi din Orientul Mijlociu, pentru a propovadui invatatura lui Hristos. "Cu exceptia Dobrogei, respectiv Constanta si Tulcea, putem sa spunem ca Buzaul este un leagan de plamadire al crestinismului romanesc", sustinea Ciprian Campineanul, arhiepiscopul Buzaului si Vrancei.
O firida sapata in peretele vestic seamana cu un altar inchinat lui Audius, episcop exilat de Imparatul Constantin al II-lea, in timp ce crucile malteze amintesc de secolele IV-VI dupa Hristos. Alte 200 de simboluri sunt desenate pe peretii grotei Fundul Pesterii, pentru care s-a folosit tehnica inciziei si a zgarierii pe perete a figurii, obiectului sau simbolului. Sunt redate arme: varfuri de lanci, de sageti sau sulite, cu sau fara coada de lemn, pumnale, dar si alte semne specifice artei rupestre preistorice, cu similitudini in tara, cum ar fi Basarabi si Clisura Dunarii, sau in strainatate, respectiv Spania, Franta si Italia. Peste acestea, care sunt preistorice si majoritare, s-au suprapus altele din feudalism: cruci, obiecte de cult, nume in neogreaca sau litere chirilice, ani etc. Insemnele scrijelite aici, cum ar fi simbolul unui pumnal persan, sunt subiect inepuizabil de dezbatere intre istorici, privind provenienta ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro