Misiva din arhiva secreta a Vaticanului. Cum a ajuns ortodoxul Stefan cel Mare sa fie innobilat de Papa de la Roma cu distinctia "atlet al crestinatatii"

Misiva din arhiva secreta a Vaticanului. Cum a ajuns ortodoxul Stefan cel Mare sa fie innobilat de Papa de la Roma cu distinctia

Iata textul: "...Cum deci, precum o stiu toate natiile pamantului, neamul fara de lege al turcilor nu inceteaza a unelti in contra credintei ortodoxe si contra acelora care au primit-o in Sfantul Botez al renasterii si mai ales in contra iubitului fiu, nobilul barbat, Stefan Voievod, si a stapanirilor sale care se afla in regiunile marginase cu turcii, pentru ca, supunandu-le aceste spurcatei lor tiranii, sa li se deschida mai usor drumul spre tarile celorlalti crestini si desi sus-numitul Stefan, ca un adevarat atlet al credintei crestine, e dispus sa reziste perfidiei si atacurilor turcilor insisi, totusi, pentru sustinerea unei poveri atat de grele si pentru a o duce la bun sfarsit, singurele lui puteri nu sunt suficiente, ci catre acelea sunt necesare nu putin averile si ajutoarele crestinilor, care sau sa contribuiasca cu bunurile date lor de Dumnezeu, sau sa se alature personal, mergand sa lupte in armata pregatita de insusi Stefan, pentru ca, in sfarsit, caineasca turbare a turcilor sa poata fi infranta si alungata de la hotarele crestinilor si ca sa li se taie acelorasi turci curajul si indrazneala blestemata de a prigoni pe crestini...

acum 56 luni (4 Apr 2015)

A fost momentul in care domnitorul a oprit plata tributului (haraciului) catre Imperiul Otoman, condus de sultanul Mahomed al II-lea si este considerat de istorici drept momentul declansarii "cruciadei moldovenesti a lui Stefan cel Mare".

Pana la batalie, insa, aveau sa se intample mai multe evenimente care justifica decizia strategica luata de Stefan cel Mare.

Pe scaunul pontifical de la Vatican urcase in august 1471 Papa Sixt al IV-lea, al carui principal obiectiv a fost pornirea unei cruciade fara precedent impotriva Imperiului Otoman. Ivan al Moscovei si Cazimir al Poloniei, pe de o parte, Cazimir si Matias al Ungariei, pe de alta parte, se aflau intr-o disputa pe viata si pe moarte. Momentul zero a fost descinderea in Tara Romaneasca, din 8 noiembrie 1473, a oastei lui Stefan cel Mare, pentru a-l indeparta de la domnie pe Radu cel Frumos, un domnitor supus turcilor si a-l inlocui cu Basarab Laiota.

A urmat o perioada tulbure in istoria Moldovei, iar sultanul Mahomed a trimis asupra Moldovei o oaste de 100.000 de soldati care avea sa ajunga in 1474. La curtea de la Vaslui, Stefan avea sa se intalneasca cu solul Papei Sixt al IV-lea (foto dreapta) din Venetia, un diplomat pe nume Paolo Ognibene. Scrisoarea pe care el trebuia sa o inmaneze papei era mai mult una de acreditare - cerandu-se ca solului sa i se dea "intregul crezamant, intocmai de-am vorbi noi prin viu grai Sanctitatii Voastre>>", scrie istoricul Stefan Gorovei in lucrarea Princeps Omni Laude Maior.

In acelasi timp, solul a plecat spre Vatican cu o ferma declaratie de fermitate: dar ea cuprindea i o destul de solemn declaraie de principii: "Dam de stire Sanctitatii Voastre ca noi, pururea, cu toata puterea noastra pe care Dumnezeu Atotputernicul ne-a harazit-o noua, cu toata ravna si indemnul inimii, suntem pregatiti foarte a ne razboi pentru Crestinatate, cu toate fortele noastre [...]. Intre timp, Stefan cel Mare trecuse deja prin... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro