Portul popular din Olt incepe sa fie studiat foarte tarziu de etnografi, dupa 1960, ne spune muzeograful Rada Ilie in lucrarea "Costumul femeiesc din zona Olt", publicata in anuarul Muzeul Oltului (2012), pana atunci toate eforturile fiind concentrate pe zona Romanati.

Mai mult, ani de-a randul, costumul specific Oltului era mentionat ca fiind cel cu zavelci negre, cusute cu fir galben in benzi orizontale in partea de jos, costum procurat, de obicei, din targul de la Dragasani, insa adus de negustori de la Sibiu.

Oltul a avut insa, au descoperit ulterior etnografii, imbogatind totodata extraordinar zestrea de exponate prin achizitii de costume autentice, istoria lui vestimentara, strans legata de preocuparile zilnice.

In produsul finit, straiele de lucru sau de sarbatoare, se regasesc preocupari ca torsul, tesutul, vopsitul, cusutul, cojocaritul, sumanaritul.

"In zilele de sarbatoare purtau in par flori sau diferite plante mirositoare"

"Gatela capului" era un ritual caruia femeile, indiferent ca erau bogate sau sarace, ii acordau, ca si astazi, o mare importanta. Fetele mai mari purtau parul cu carare pe mijlocul capului si impletit in doua codite legate cu "pleteri" (fire de ata colorata), lasate sa cada pe spate. Nevestele isi impletesc de acum parul intr-o singura coada, pe care o strang coc la ceafa si o prind cu "cracani" din metal.

Trecerea de la conditia de fata la cea de nevasta are loc in seara nuntii, printr-un adevarat ritual, care se mai pastreaza si astazi: "In ziua nuntii, pieptanatura era mai deosebita. Se mai purta si un fes rosu impodobit cu monede de argint la frunte, peste care se aseza marama din borangic. Gateala capului din ziua nuntii era cea care o deosebea pe mireasa de restul tinerelor care luau parte la ceremonie si care purtau, toate, tot costume populare. Dupa terminarea ceremonialului, nasa era cea care s... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro