Ministerul Mediului ascunde de opt ani otrava din pamant

Ministerul Mediului ascunde de opt ani otrava din pamant

In Romania exista in jur de 900.000 de hectare de teren contaminate cu metale grele. Si acest proiect s-a dovedit insa a fi prea ambitios: "Procesul de completare a datelor disponibile a fost finalizat in ianuarie 2009, dar gradul de completare si calitatea informatiilor din baza de date au fost in conformitate cu datele si calitatea informatiilor din documentatiile mentionate", se arata in raportul Curtii de Conturi. N-avem nevoie de fonduri europene Faptul ca Ministerul Mediului si institutiile din subordinea sa nu au elaborat aceste documente esentiale este si unul dintre principalele motive pentru care rata de absorbtie a fondurilor europene pe care Romania le are la dispozitie tocmai pentru curatarea solurilor toxice sa fie extrem de scazuta.

acum 71 luni (16 Feb 2016)

In Romania exista in jur de 900.000 de hectare de teren contaminate cu metale grele. Suntem insa obligati sa o folosim pentru ca, de atunci, autoritatile romane nu au reusit sa faca un alt inventar national al pamanturilor otravite. Vina este a acestor doua institutii, reiese dintr-un raport elaborat inca din 2014 de Curtea de Conturi si analizat de "Adevarul". "Din cauza disfunctionalitatilor organizationale si a lipsei unor decizii adecvate la nivelul ANPM si Ministerului Mediului, lista siturilor contaminate nu a fost aprobata nici pana la finalul anului 2013, iar primul proiect al Strategiei a fost postat pe site-ul MMSC in luna august 2013", se arata in acest raport de audit, cel mai recent intocmit de Curtea de Conturi privind aceasta problema.

Expertii Curtii subliniaza in repetate randuri ca lipsa acestui inventar duce la blocarea oricarei tentative de creare a cadrului legal pentru demararea amplului proces de decontaminare pe care Romania ar fi trebuit sa-l inceapa de ani buni. Practic, lipsa acestui inventar inseamna ca nu stim clar cate situri contaminate si potential contaminate avem, cui apartin ele, cine le-a poluat si cine trebuie sa suporte costurile pentru curatarea lor. ANPM a realizat inventarul prin Autoritatilor pentru Protectia Mediului (APM) locale - exista 41 de agentii locale, una pentru fiecare judet, iar in Municipiul Bucuresti functioneaza agentia-mama, ANPM, care le conduce pe celelalte 41. ANPM a trimis agentiilor locale un chestionar pe care acestea din urma le-au transmis, mai departe, catre 3.797 de operatori economici si 2.130 autoritati publice locale, adica detinatorii de terenuri care ar fi putut detine pamanturi toxice. Doar ca ANPM nu a trimis si un ghid metodologic de completare, asa ca fiecare firma, primarie sau consiliu local a completat chestionarul dupa cum a l-a dus capul. Unii au trecut depozitele de deseuri si n-au luat in calcul ca pamantul propriu-zis ar putea fi contaminat cu o substanta toxica. Curtea de Con... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro