Mihaela Miroiu, profesoara la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative: Femeia are un primat moral asupra deciziei de a avorta | INTERVIU ROMANIA LIBERA

Cum nimeni nu poate obliga un om sa fie legat de un altul, pe motiv ca viata celui din urma depinde de el (vezi situatia in care ne-ar obliga cineva, prin lege, sa donam zilnic sange, timp de 9 luni pentru un om care poate muri fara transfuzia cu sangele nostru), inseamna ca a cere cuiva sa fie legat de o fiinta intrauterina este totuna cu a-l obliga prin lege sa fie bun samaritean si nu cu faptul de a-l aprecia ca este un bun samaritean. Din aceste programe, copiii, puberii si adolescentii ar trebui sa poata intelege clar si limpede ca viata sexuala ar trebui sa fie una incarcata de valori morale si afective, cu alte cuvinte, ca sexul nu e scop in sine si ca este o forma de saracire a implinirii lor ca oameni daca este doar atat, ca este dezirabil sa aiba sentimente si sa fie solidari, ca a fi parinte este o mare responsabilitate aleasa in cunostinta de cauza. * Dar, mai presus de toate, sa traiasca intr-o lume in care iti e drag sa vii, de care nu vrei sa fugi, care te respecta asa cum esti si in care nici autoritatile, nici saracia nu te umilesc dincolo de suportabil.

acum 36 luni (4 Apr 2017)

Peste acest zgomot suprapunem o discutie "la rece" cu Mihaela Miroiu, initiatoarea studiilor feministe si de gen in Romania, intr-o incercare de a pune ideile in ordine, de la cauza la efect. O dezbatere corecta pe aceasta tema nu poate fi un simplu ping-pong pro sau contra avort, ci trebuie sa inceapa de la educatie si sa ajunga la solutiile concrete si reale pentru reducerea numarului de avorturi. Este o ucidere pe care o socotim legitima (desi uciderea este un rau), fiindca suntem omnivori, respectiv cei care nu am renuntat sa mancam animale consimtim la uciderea altor fiinte. O sa spunem ca nu putem compara fiintele umane cu cele non-umane, fiindca noi suntem specie aleasa, respectiv rationala, si ca uciderea cuiva din aceasta specie nu este legitima decat in situatii de autoaparare (cand ne ameninta propria viata sau propria sanatate). Altii (majoritatea) sustin ca este o fiinta umana din momentul in care se formeaza siste-mul nervos central si ca, din acest moment, nu se mai justifica decat uciderea din autoaparare. Este consen-sul mai larg care limiteaza perioada in care se poate face, legitim moral, un avort, cu exceptia cazurilor in care este amenintata viata mamei, cand avortul este permis fara astfel de limite. In oricare dintre aceste cazuri, dreptul fatului de a exista poate sa intre in conflict cu dreptul femeii de a nu fi mama a acelui fat. Cum nimeni nu poate obliga un om sa fie legat de un altul, pe motiv ca viata celui din urma depinde de el (vezi situatia in care ne-ar obliga cineva, prin lege, sa donam zilnic sange, timp de 9 luni pentru un om care poate muri fara transfuzia cu sangele nostru), inseamna ca a cere cuiva sa fie legat de o fiinta intrauterina este totuna cu a-l obliga prin lege sa fie bun samaritean si nu cu faptul de a-l aprecia ca este un bun samaritean.

De regula, motivele pentru care o femeie nu alege responsabilitatea sa fie mama sunt: lipsa partenerului (acesta da bir cu fugitii), sau iresponsabilitatea partenerului... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro