Mesajul unui copil abandonat intr-o gara din Romania acum 23 de ani si ajuns angajat la Google: "S-ar putea sa nu va amintiti, dar eu sunt fiul vostru iubit"

Mesajul unui copil abandonat intr-o gara din Romania acum 23 de ani si ajuns angajat la Google:

Chiar daca au trecut mai bine de 20 de ani de cand parintii care i-au dat viata au ales sa uite de el, tanarul isi doreste sa-i revada, sa stea de vorba cu ei, sa le spuna ce a facut in toti acesti ani. "Din februarie 2017 am fost autorizat ca fotograf de incredere, ceea ce inseamna ca oamenii care detin afaceri pot sa ma angajeze pentru a le face fotografii interioare de 360 de grade ale afacerilor lor, dupa care le pot expune pentru a atrage oamenii ca sa intre in cladirile respective", a precizat Dacian. Ca planuri de viitor are de gand sa isi deschid o mica afacere in care sa vanda fotografii si servicii de imagine pentru restaurante, atractii turistice, magazine sau firme de afaceri care doresc sa fie vizibile.

acum 57 luni (3 Mar 2018)

Dacian Solgen are 25 de ani. S-a nascut in judetul Bihor, iar pe cand avea doar 2 ani si jumatate a fost abandonat de familie intr-o gara. Nu am amintiri de dinainte sa ajung orfan. Tot ce imi amintesc este ca eram pe un loc de joaca in gara din Tinca, cu muncitorii", ne-a marturisit tanarul. Mai exact, in leaganul pentru copii din Oradea, de pe strada Traian Lalescu nr.

Amintiri dureroas din orfelinat

Nu are amintiri cu parintii biologici, insa nu are cum sa uite comportamentul brutelor din Centrul de Plasament, corectiile zilnice aplicate de catre ingrijitori. Cei care erau in dreapta primeau mancare, cei care erau in stanga erau pedepsiti sa se uite cum primesc mancare ceilalti. In alta zi, ne-au izbit de pereti si ne-au aruncat in tomberoane si ne-au amenintat ca lasa masina de gunoi sa ne ia. Poate era mai bine sa fi venit masina de gunoi sa ne ia.

Din orfelinat, isi aduce aminte de cateva nume ale ingrijitoarelor, carora le spune "femei rele": Monica, Viorica, Alina, dar si ale unor prieteni: Marcello, Norbert, Sergiu, Mario. "Imi amintesc atat de bine ziua aceea cand am fost adus intr-o camera din orfelinat pe care nu o mai vazusem niciodata, minunat aranjata si plina de jucarii frumoase. Cred ca am petrecut ore intregi asteptand acolo, apoi am plecat in sfarsit cu masina de la orfelinat", rememoreaza tanarul.

Au urmat zece zile petrecute impreuna cu parintii adoptivi in Cehul Silvaniei, dupa care, Dacian a zburat, de pe aeroportul din Budapesta, spre Aland, Finlanda. "Parintii adoptivi mi-au spus ca doreau sa adopte un copil si au aflat ca eu aveam nevoie de o familie. Prima intalnire cu ei a avut loc pe 27 noiembrie 1998, iar cand am plecat spre Finlanda am simtit ca sunt dus intr-o lume noua si asa si era. Chiar daca au trecut mai bine de 20 de ani de cand parintii care i-au dat viata au ales sa uite de el, tanarul isi doreste sa-i revada, sa stea de vorba c... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro