Mersul in tez, obiceiul minunat de Paste dedicat copiilor care se pastreaza pana in zilele noastre. Ce patesc trisorii

Mersul in tez, obiceiul minunat de Paste dedicat copiilor care se pastreaza pana in zilele noastre. Ce patesc trisorii

"Cei care depasesc varsta de 10 ani, inseamna ca nu mai sunt copii si daca sunt prinsi ca merg la case cu cei mici, gazda, in loc sa le dea ou rosu, ii pedespseste in gluma si le da lopata cu care se scoate painea din cuptor, le da pranicul - un lemn cu care se bateau rufele la rau sau le da cociorva, cu care se scot carbunii din cuptor", mai explica etnograful Nicoara Mihali.

acum 40 luni (15 Apr 2017)

In Borsa, traditiile si obiceiurile prilejuite de Sfintele Pasti au ramas neschimbate de secole. "Casele sunt varuite, incaperile aerisite, totul se spala, se improspateaza si se infrumuseteaza. Gradinile si curtile au parte de aceeasi atentie, astfel ca spre sfarsitul saptamanii curatenia se incheie si se trece la pregatirea bucatelor", mai arata tinuta Grec. In Joia Mare, continua ea, se fac coptaturile: pita, cozonac si pasca. In Vinerea Mare se tine post negru sau se ajuna, iar seara se merge la biserica pentru Prohod. Seara se vopsesc ouale si se pregatesc hainele si cosul pentru Slujba de Inviere. "In dimineata de duminica, copiii se trezesc, se spala pe fata in apa adusa din fantana de dimineata, in care s-a pus un banut si un ou colorat, isi iau traistutele si pleaca pe ulitele asezarii, intra din casa in casa si spun Cristos a Inviat. Gazdele au pregatite mai multe oua vopsite pe care le ofera copiilor si le raspund: Adevarat a Inviat", spune el. Astfel, continua etnograful, copiii reusesc sa stranga chiar si cate 200-300 de oua, daca pornesc mai dimineata in tez.

Acest obicei, insa, este dedicat doar copiilor mai mici, astfel ca daca un copil mai marisor este intalnit printre cei mici, el va fi "pedepsit" de gazde intr-un mod amuzant. "Cei care depasesc varsta de 10 ani, inseamna ca nu mai sunt copii si daca sunt prinsi ca merg la case cu cei mici, gazda, in loc sa le dea ou rosu, ii pedespseste in gluma si le da lopata cu care se scoate painea din cuptor, le da pranicul - un lemn cu care se bateau rufele la rau sau le da cociorva, cu care se scot carbunii din cuptor", mai explica etnograful Nicoara Mihali.

Pe de alta parte, mai arata el legat de acest obicei, uneori gazdele nu mai au oua rosii si atunci isi "aleg" copiii carora le ofera acest simbol. "Li se ofera oul rosu la copiii care provin din familii din cele mai instarite, sau cele considerate nobile sau cu care sunt neamuri. Iar celor mai ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro