Masacrarea armenilor: 101 ani de tacere dupa genocid. Interventia CEDO in conflictul istoric dintre Turcia si Armenia

Masacrarea armenilor: 101 ani de tacere dupa genocid. Interventia CEDO in conflictul istoric dintre Turcia si Armenia

Apelul Excelentei Sale Hamlet Gasparian, ambasador al Republicii Armenia in Romania, la comemorarea din aprilie 2016 "La un veac dupa, ranile si amintirile genocidului sunt la fel de proaspete, si nu numai pentru ca inca sunt in viata ultimii martori oculari si urmasii acestora, ci si pentru ca evenimentele dramatice ce se petrec astazi in patria istorica a armenilor si imprejurul acesteia amintesc cu cruzime de acesta. (...) Copil si adolescent fiind, cand ascultam cu inima stransa despre nenorocirile poporului nostru, aveam credinta ca intr-o buna zi dreptatea va veni si pentru armeni, ca precum alte natiuni intr-o zi si noi vom trai impreuna pe pamantul nostru stramosesc, ca vom vedea Vanul si Aniul, Musul si Sasunul, locuri in care s-a format si a inflorit civilizatia armeana. (...) In ciuda atmosferei funeste de astazi, este de preferat sa ramanem optimisti si sa credem ca in viitorul nu foarte indepartat armenii si turcii, precum si ceilalti vor gasi o cale de intelegere si in aceasta parte a lumii se va instala calmul si solidaritatea de care au atata nevoie popoarele din regiune".

acum 79 luni (24 Apr 2016)

S-a intamplat in Anatolia inceputului de secol al XX-lea, cand turcii au vrut sa izgoneasca armenii de pe pamanturile lor. Copiii, cu varste intre 8 si 15 ani, au fost trimisi la orfelinatul de la Strunga (Roman) din Iasi, unde au trait pana si-au luat viata pe cont propriu, raspandindu-se in lume.

Copii armeni in 1915 Sursa foto www.genocide-museum.am

Tatal politicianului Varujan Pambuccian, reprezentantul armenilor in Parlamentul Romaniei, s-a nascut in conditii si mai vitrege, pe drumul de exil al armenilor trimisi spre desertul Siriei. Unchiul meu avea atunci 1 an si a fost luat de acolo noaptea, pe ascuns, de o prietena turcoaica a bunicii. "Nemtii si japonezii au putut sa-si ceara iertare, turcii de ce n-o fac?"

"Cand tribunalele turcesti condamna la moarte pe cei care au savarsit masacrele din 1915 impotriva armenilor, iar sentintele nu au fost niciodata invalidate, cum poate statul turc sa nu recunoasca astazi acele masacre? Mari popoare, precum nemtii si japonezii, si-au cerut iertare pentru crimele din cel de-Al Doilea Razboi Mondial, impotriva evreilor si respectiv coreenilor. Pacat ca Turcia rateaza o sansa de a se descotorosi de umbrele intunecate ale trecutului sau", afirma profesorul universitar Mihael Chircor, urmasul unei familii de refugiati armeni din Anatolia stabiliti la Constanta. "In 1918, cand Imperiul Otoman a pierdut razboiul, noul Guvern turc, pentru a preveni eventualele actiuni punitive ale Aliatilor invingatori, a hotarit sa intenteze un proces Comitetului pentru Uniune si Progres si Junilor Turci, pentru vina de a fi tarat Turcia in tavalugul Primului Razboi Mondial si pentru a fi organizat Genocidul importriva armenilor. La 8 ianuarie 1919 a inceput primul proces in care s-a demonstrat ca principalii vinovati, direct implicati in deportarea si masacrarea armenilor, au fost membrii Comitetului pentru Uniune si Progres, precum si alte personalitati din partidul Junilor Turci. Printre cei condamnati la m... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro