Lider al comunitatii LGBTQ din Cluj: "Homosexualitatea nu este o moda si nu se poate schimba cu rugaciuni, post sau tratamente"

Lider al comunitatii LGBTQ din Cluj:

Intr-un final, am inceput sa ma accept asa rebut cum sunt si am constientizat ca oricate eforturi as face, nu ma pot minti dar mai ales nu-mi pot bate joc de o fata care ar putea fi mult mai fericita si implinita alaturi de cineva care sa fie atras de ea cu adevarat. Asa mi-a venit ideea prin 2002 de a forma un fel de grup, o initiativa care sa se adreseze problemelor comunitatii, care sa uneasca oamenii ca si mine si care sa explice celorlalti ca nu suntem cu nimic mai putin oameni decat majoritatea, doar pentru ca ne-am nascut asa. Teama de necunoscut, teama de diferit, teama de ceva cu care ei nu au avut contact si despre care au auzit o intreaga serie de povesti, bazaconii si informatii eronate. In loc sa ascunda realitatea, parintii ar trebui sa comunice mai mult cu copii, sa le explice ca oamenii sunt creati cu o atat de mare diversitate, ca unii se nasc albi si altii negri, unii stangaci, altii dreptaci, unii sunt blonzi sau bruneti, ca marea majoritate a oamenilor iubesc persoane de sex diferit, dar ca exista si oameni care iubesc persoane de acelasi sex sau de ambele sexe.

acum 33 luni (5 Apr 2018)

Liderul Asociatiei Pride Romania, Lucian Dunareanu, sustine ca teama de a fi altfel, spaima de necunoscut ar fi unul din lucrurile care au transformat comunitatea LGBTQ "intr-un Bau-Bau national".

Acesta povesteste, intr-un interviu pentru "Adevarul", cine este comunitatea LGBTQ si prin ce drame trec unii membri, respinsi si batuti de propria familie.

Mereu am simtit ca la cele mai simple intrebari, cele care ma vizeaza ca persoana, este cel mai greu de raspuns.

Societatea m-a invatat ca trebuie sa-mi ascund trairile si emotiile personale si rareori mi-am deschis sufletul, tocmai pentru a nu fi si mai mult atacat. Ma simt, probabil ca multi altii, un paria al societatii asupra caruia se indreapta de cele mai multe ori priviri ciudate si mesaje pline de ura pentru ca am acceptat sa nu ma mai ascund si sa incerc sa traiesc pe cat pot o viata fericita, in armonie cu ceilalti. Am copilarit si crescut intr-un oras municipiu de judet, Ploiesti, unde am avut sansa sa primesc o educatie buna de la bunicii mei care m-au crescut dar si de la parinti, in putinul timp liber pe care-l aveau. Inca de mic am fost pasionat de pictura, de teatru si balet. Simultan, la insistentele unui manager de televiziune locala, am urmat un curs de jurnalism care, spre surprinderea mea, mi-a deschis noi orizonturi. Dupa majorat, fara sustinerea financiara a parintilor mi-am urmat marea mea pasiune: teatrul si, pentru a ma intretine, am continuat sa lucrez in institutii de presa tv si presa scrisa.

Simteam ca sunt altfel de mic, simteam ca ma atrag baietii in locul fetelor si intorceam capul dupa acestia. Peste tot vedeam modele heterosexuale: mama cu tata, bunicii, prietenii de familie, vecinii, personajele din filmele de la acea vreme.

Nicaieri nu intalnisem si nu auzisem sa existe baieti ca mine care sa fie atrasi de alti baieti.

Intr-un final, am incepu... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro