Liberalul Macri deschide Argentina investitiilor straine

Dupa zece ani de lupte judiciare, Argentina a incheiat un acord de principiu cu fondurile speculative, Congresul urmand sa aprobe acordul si sa abroge o lege care interzicea orice plata catre aceste fonduri. Argentina, sub conducerea presedintelui de stanga, Nestor Kirchner (2003-2007) a rupt relatiile cu FMI si Banca Mondiala, considerand ca institutiile financiare mondiale sunt co-responsabile de supra-indatorarea tarii si de falimentul celei de a 3-a economii din America Latina in 2001.

acum 45 luni (1 Mar 2016)

Dupa zece ani de lupte judiciare, Argentina a incheiat un acord de principiu cu fondurile speculative, Congresul urmand sa aprobe acordul si sa abroge o lege care interzicea orice plata catre aceste fonduri.

Luni, la New York, a fost anuntat compromisul vizand reglementarea litigiului dintre Argentina si patru hedge funds, detinatoare a datoriei sale externe, deschizand calea solutionarii definitive a contenciosului asupra datoriei care dateaza de la criza economica din 2001/2002. "Anunt cu cea mai mare placere ca batalia de 15 ani intre Republica Argentina si Elliott Management, condus de Paul Singer (proprietarul fondului NML), este acum pe cale sa fie rezolvata", a declarat mediatorul american Daniel Pollak, precizand ca "este un pas urias, dar nu este etapa finala". De peste un deceniu, fondurile NML si Aurelius duc o batalie judiciara in fata tribunalelor americane cerand rambursarea integrala a titlurilor datoriei argentiniene cumparate dupa ce Argentina a intrat in incetare de plati, in 2001.

Dupa ani de blocaj, in februarie noul guvern argentinian de centru-dreapta a pus pe masa negocierilor oferta unui compromis ce prevede rambursarea a 6,5 miliarde dolari din cele 9 miliarde detinute de ansamblul fondurilor speculative. Dupa cateva saptamani de discutii intense, Argentina a ajuns la un acord cu patru fonduri, intre care NML si Aurelius, care erau reticente, dar care in final au acceptat o reducere de 25%. Guvernul de la Buenos Aires a incheiat o reglementare de 1,35 miliarde dolari cu un grup de investitori italieni si s-a oferit sa plateasca 6,5 miliarde grupului celor sase fonduri dure. Acordul va permite Argentinei sa reia platile si catre alti creditori care acceptasera o de-cotare mai importanta, de 70%, la cele doua restructurari a datoriei din 2005 si 2010. Si tacticile lor juridice sunt susceptibile sa fie utilizate din nou de alti investitori. Cele patru fonduri "recalcitrante" - numite asa pentru refuzul de a participa la doua r... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro