Liberalism vs. iliberalism. De ce cresc inclinatiile autoritariste in Europa?

Liberalism vs. iliberalism. De ce cresc inclinatiile autoritariste in Europa?

> Prin aceste valori si regim de functionare a politicului inteleg, in esenta, faptul ca puterea se afla in mainile electorilor (cetatenilor), iar participarea la decizii se face prin sisteme institutionalizate de reprezentare si control reciproc (checks and balances) - ceea ce John Kenneth Gailbraith si altii numeau "forte de contrapondere" (countervailing power), care nu permit concentrare de putere absoluta[1]; este vorba de un sistem de drepturi de proprietate care sustin deciziile ce rezulta din preferinte individuale si organizationale (la nivel de intreprindere) in alocarea resurselor, productie. Aceasta este o realitate ce a impus de-a lungul timpului existenta sectoarelor publice, a institutiilor publice si private de asigurare contra riscurilor (sisteme de pensii, de asistenta medicala etc.), a mecanismelor de reglementare si supraveghere a pietelor financiare (ce sunt prin definitie volatile si creatoare de perturbatii), a pietelor unde pot avea loc fenomene de coluziune (intelegeri oligopoliste), extragere de rente. De aceea, este nevoie de o intelegere multidimensionala a globalizarii", a deschiderii economice, care sa tina cont de relatia intre situatia economica si sociala a cetatenilor, in general, de procesul politic intr-o democratie. exista o teama de necunoscut (de toate felurile) si exista o nevoie de "confort" a oamenilor in mediul in care traiesc in mod stabil, ce nu pot fi disociate de obisnuinte, de sentimente de apartenenta la comunitati ce au identitati impartasite de membrii lor. Este de meditat din acest punct de vedere asupra unui text semnat de Jochen Bittner, cunoscut editorialist la saptamanalul Die Zeit, care vorbeste de nevoia de "Heimat", ce ar da consistenta notiunii de patriotism[15]. este de evocat impactul stirilor false (fake news), contestarea "adevarului" (stiintific si de alta natura) si, nu in cele din urma, de respingerea "expertilor" - ale caror sfaturi ar sta in spatele unor politici publice esuate (ex: deficitul de reglementare si supraveghere a pietelor financiare). Comisarul Pierre Moscovici si alti inalti oficiali europeni (inclusiv fostul ministru de Fnante german Wolfgang Schauble) au dovedit franchete din acest punct de vedere observand ca este nevoie de o reforma a modului in care se iau decizii in zona euro, ca parte a necesitatii de a reforma institutii si politici publice. Iar a crede ca Uniunea Bancara (fie ea completa prin constituirea unei scheme colective de garantare a depozitelor si un fond comun de rezolutiune cu resurse considerabile) ar putea suplini nevoia unei integrari fiscale de fond mi se pare a fi o abordare nerealista - tine de wishful thinking. [6] De pilda, in internalizarea implicatiilor schimbarilor de clima, relatia intre generatia prezenta si cele viitoare (este de altfel o hiba a modelelor de echilibru general) [7] Cum ar spune libertarienii.

acum 29 luni (14 May 2018)

>

Prin aceste valori si regim de functionare a politicului inteleg, in esenta, faptul ca puterea se afla in mainile electorilor (cetatenilor), iar participarea la decizii se face prin sisteme institutionalizate de reprezentare si control reciproc (checks and balances) - ceea ce John Kenneth Gailbraith si altii numeau "forte de contrapondere" (countervailing power), care nu permit concentrare de putere absoluta[1]; Sunt de inteles totodata respectul fata de semeni, toleranta, conduita etica in viata sociala si politica. acest fundament este prezent de la dreapta la stanga spectrului democratic, in filosofia si conduita partidelor politice. In Europa democratica, de pilda, crestin-democratia si social-democratia apartin "familiei" politice extinse ce are in constitutia sa liberalismul inteles in sens profund.

Este de discutat in ce masura liberalismul in acceptia europeana echivaleaza cu ceea ce intalnim peste Ocean; sunt diferente semnificative in ceea ce priveste relatia intre sectorul public si cel privat, dimensiunea interventiei statului in economie, sisteme de reglementare etc.

Este de admis ca filosofia politica conservatoare contine o componenta liberala in sens profund daca asimileaza si accepta regulile competitiei politice si regimul politic democratic. Libertatea nu poate exista fara o economie libera, in lipsa drepturilor de a alege in consum si productie; este vorba de un sistem de drepturi de proprietate care sustin deciziile ce rezulta din preferinte individuale si organizationale (la nivel de intreprindere) in alocarea resurselor, productie. O definire clara a drepturilor de proprietate, transparenta si o capacitate institutionala/juridica de garantare si aplicare (enforcement) este necesara. Sistemul de comanda (comunist) exclude genetic libertatea economica ca decizie de alocare a resurselor si productie fiind bazat pe logica unei intreprinderi unice, a unui sistem deplin centralizat[2]. National-socialismul/fascismu... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro